Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Afla mai multe                   x
Acasa Ştiri Eveniment Austria amenință cu tăieri de fonduri pentru țările UE care refuză să primească refugiați, dar face bani frumoși în România

Austria amenință cu tăieri de fonduri pentru țările UE care refuză să primească refugiați, dar face bani frumoși în România

Un articol de: |
Foto: recolta.eu Eveniment

Avertisment dur din partea cancelarului austriac. Werner Faymann a cerut sancţionarea ţărilor care refuză să primească refugiaţi. Una dintre variante: bani mai puţini din fondurile structurale, de care beneficiază şi România.

Oficialul mai bine s-ar uita însă în curtea lui. Mai multe companii austriece fac afaceri frumoase în ţara noastră. Iar unele dintre ele au fost chiar în centrul unor scandaluri de răsunet. Holzindustrie, Strabag sunt doar două exemple, informează B1 TV.

În plus, cancelarul austriac îşi permite să ameninţe statele care refuză cotele de imigranţi, dar uită că numărul de refugiaţi alocat Austriei este mai mic decât cel al României.

După ce mai multe state europene au ales să refuze cotele obligatorii de imigranţi, cancelarul austriac Werner Faymann a ieşit la rampă cu o propunere cel puţin ciudată: ţările care refuză sa primească refugiaţi trebuie sancţionate.

Pâna acum, România a susţinut doar că nu este de acord cu cotele obligatorii, şi nu că respinge ideea de a accepta refugiaţi. Ori ca noi, ori deloc pare să spuna însă cancelarul austriac care s-a gândit imediat la tăieri de bani. În opinia lui, reducerea accesului la fonduri europene ar fi cea mai bună pedeapsă pentru ţările est europene care nu se conformează.

Cancelarul pare sa uite însă că România ar urma să primească mai mulţi refugiaţi decât Austria. Cu 1.000 mai exact. Faymann stă prost cu memoria şi când vine vorba să se gândească la afacerile pe care companii din ţara sa le au tocmai în România şi mai ales scandalurile în care acestea au fost implicate.

Prima pe listă şi campioană de altfel, Holzindustrie Schweighofer. Nu mai departe de primavara aceasta, preşedintele Klaus Iohannis a fost acuzat că a cerut reexaminarea codului silvic pentru a interveni în favoarea marelui exploatator de lemn. Totodată, compania austriacă a fost acuzată de liderii puterii că ar fi făcut lobby la şeful statului pentru a amâna intrarea în vigoare a noii legi. Idee pe care Iohannis a respins-o categoric.

Firma a avut probleme şi în ţara mamă. Certificatorul internaţional de produse lemnoase și de întreprinderi de prelucrare a lemnului a depus în august o plângere catre Holzforschung Austria susținând că certificatul pe baza căruia funcționează compania ar fi fals.

Un alt scandal a apărut în presa austriacă. Potrivit acesteia, la fabricile HS România, o subsidiară a Holzindustrie Schweighofer, au fost descoperite peste 30 de mii de metri cubi de lemn fără documente, adică echivalentul a aproape 1.300 de camioane. La acel moment, Ministerul mediului a depus un raport la Parchet.

O altă firmă austrică, Strabag, cu interese mari în România a fost în centrul altor scandaluri de amploare. La începutul anului, mai multe percheziţii vizau inclusiv filiala românească a companiei austriece într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu estimat la 30 de milioane de euro. De altfel, Strabag este una dintre firmele abonate la contracte bănoase cu statul.

N-a fost însă prima dată când firma de construcţii a fost vizată de scandal. În urmă cu 3 ani, compania austriacă a fost acuzată că a încălcat grav drepturile omului după ce a exploatat fără permis un deal în satul Banpotoc, judeţul Hunedoara. Asta în ciuda cererilor repetate formulate de săteni.

Şi ca să îi împrospătăm memoria domnului consul, menţionăm şi relaţiile comerciale ale OMV, o altă companie din ţara sa, cu Rusia. Cea mai recentă formă de strânsă cooperare a Austriei cu Moscova este legată de  NordStream. La sfârşitul lunii iunie, OMV şi Gazprom au semnat acordul prin care se constituie concernul care va construi bucata austriacă a gazoductului. Tot atunci a fost vehiculată şi informaţia potrivit căreia Gazprom ar negocia achiziţia a 25% din compania austriacă OMV.

Revenind la soluţia cancelarului austriac de tăiere a banilor, Ministerul de Externe din România arată că un stat membru al Uniunii nu poate fi penalizat pentru că nu are capacitatea de a primi un număr impus de imigranţi. Mai mult, alocarea fondurilor structurale nu are nicio legătură cu discuţiile legate de fenomenul migraţiei din Uniunea Europeană, a explicat Bogdan Aurescu.

CONTRACTELE STRABAG CU STATUL ROMÂN


- construcţia în concesiune a tronsonului de autostradă Comarnic - Brașov

- 640 milioane lei: construcţia autostrăzii Câmpia Turzii - Ogra - Târgu-Mureş

- 5 milioane de euro: pasaj suprateran în Oradea

- 286 milioane lei: construirea clădirii laserului de la Măgurele

Recomandă stirea:
email
 
 
TOP 5 Eveniment