Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Afla mai multe                   x
Acasa Ştiri Eveniment Gestul uluitor făcut de Sergiu Nicolaescu, în 1993, față de Vadim Tudor: “A fost emoționant. Mi-a sărutat mâna”

Gestul uluitor făcut de Sergiu Nicolaescu, în 1993, față de Vadim Tudor: “A fost emoționant. Mi-a sărutat mâna”

Un articol de: |
Foto: EVZ Eveniment

Moartea subită a lui Corneliu Vadim Tudor i-a luat prin surprindere pe români. În ultimele două zile s-au scris și s-au dezbătut mai multe subiecte despre fostul lider al PRM ca în ultimii ani.

Amintiri cu Tribunul, povești adevărate sau mai puțin adevărate, poezii ale sale scoase de la naftalină, toate fac parte din subiectul zilei – Vadim Tudor.

Una dintre cele mai surprinzătoare amintiri cu fostul candidat la președinție este cea de la înmormântarea scriitorului Eugen Barbu, mentorul acestuia. În 1993, la acest eveniment trist au participat mai multe personalități ale momentului, printre care și Sergiu Nicolaescu.

În biserică, legendarul regizor i-a sărutat mâna lui Vadim Tudor. Toată lumea s-a întrebat ce înseamnă acest gest sau ce l-a apucat pe Nicolaescu. Regizorul a încercat să se dezică de gestul uluitor pe care –l făcuse explicând că, de fapt, l-ar fi confundat pe Vadim cu Marga Barbu, soția răposatului, scrie EVZ.

După o perioadă de timp, Tribunul a oferit totuși o explicație pentru gestul regizorului: “A fost emoţionant gestul lui Sergiu, dar şi teatral. Prietenul nostru comun murise, iar Sergiu a vrut să mă felicite astfel, în calitate de moştenitor spiritual al marelui Eugen Barbu. Eu şi Sergiu trebuia să mai facem două filme împreună, unul despre al Doilea Război Mondial, altul despre moartea lui Constantin Brâncoveanu” .

Chiar dacă Vadim Tudor şi Eugen Barbu au avut porniri similiare, lucrurile stau mult diferit în ce priveşte calitatea operelor literare.

“Cei care l-au cunoscut pe Eugen Barbu sau care citeau revista Săptămâna în anii dictaturii ceauşiste ştiu cât de compromis a fost acest scriitor în epoca respectivă. Compromis în primul rând din punct de vedere moral, prin colaborarea sa strînsă cu Securitatea şi prin articolele în care îi demola pe dizidenţii români care se exprimau, din Franţa sau din alte ţări, la Europa Liberă. (…)Groapa rămâne o capodoperă a literaturii române şi merită tradusă în cât mai multe limbi. Oricât ar părea de insuportabilă această idee, omul este o fiinţă contradictorie. Un scriitor de mare talent poate fi uneori şi încarnarea laşităţii şi a cinismului moral. Iar istoria literaturii nu reţine, pînă la urmă, decît opera (chiar dacă nu uită biografiile)... După căderea comunismului în România, Uniunea Scriitorilor a considerat că Eugen Barbu nu era demn de a face în continuare parte din această breaslă şi l-a exclus din ea. El nu poate fi exclus însă din literatura română. Cărţi precum “Groapa” sau “Principele” sau “Săptămîna nebunilor” rămîn memorabile şi au reuşit să treacă cu bine de proba timpului. Intr-un fel “Groapa” rămîne şi un caz de reuşită paradoxală pentru că romanul, care are ca personaje o întreagă lume interlopă din zona Bucureştilor, a apărut în 1957, în plină epocă proletcultistă”, scria Matei Vişniec pentru rfi.ro.

Scriitorul Eugen Barbu s-a remarcat prin operele sale, dar din păcate s-a compromis definitiv  din cauza legăturilor sale strânse cu fosta Securitate.

Citeşte mai multe despre:   Sergiu Nicolaescu,   Vadim Tudor,   eugen barbu,   regizor,   i-a pupat mana
Recomandă stirea:
email
 
 
TOP 5 Eveniment