Motivarea ÎCCJ privind prelungirea arestului preventiv în cazul Elenei Udrea: Inculpata nu conștientizează activitatea ilicită

Motivarea ÎCCJ privind prelungirea arestului preventiv în cazul Elenei Udrea: Inculpata nu conștientizează activitatea ilicită

În motivarea judecătorilor de prelungire a arestului preventiv pentru Elena Udrea în dosarul Bute se arată că procurorii au acuzat duplicitatea fostului ministru care, pe de o parte, a susţinut măsurile de austeritate, dar, pe de altă parte, a acordat contracte supraevaluate din bani publici. În acelaşi timp, magistraţii arată că Udrea nu a combătut în niciun fel declaraţiile incriminatorii făcute de inculpaţii din acest dosar la adresa sa.

„Activitatea infracţională este complexă şi amplă, iar la acest moment inculpata nu conştientizează activitatea ilicită generată.”(…) „Inculpata Udrea Elena Gabriela nu oferă nicio explicaţie care să combată faptul că atât prietena sa, respectiv inculpata Topoliceanu Ana Maria, cât şi inculpaţii Nastasia Gheorghe şi Lungu Ştefan o incriminează.”

În motivarea instanţei se arată şi cum a încercat Ana Maria Topoliceanu să influenţeze declaraţia lui Tudor Breazu în faţa judecătorilor.

Ana Maria Topoliceanu:
„Dacă îți zic să zici de ea, să zici!”
„Încerc cât pot să nu ne aresteze”
„Le-am zis că suntem certaţi. Dacă îmi susţii varianta, e mai credibil”
„M-a întrebat dacă sunteţi amanţi”
„Tu t(re)b(uie) să fii cel folosit!!!”
„Cred că au nevoie de noi să le spunem lucruri.”

Totodată, inculpata face referire la plata unei alte sume de 50.000 euro provenind de la Lungu Ştefan către o persoană care presta servicii de consultanţă Partidului Democrat Liberal. Realitatea acestei plăţi a fost confirmată atât de inculpatul Breazu Tudor Liberiu, cât şi de martorul Radu Munteanu. Totul apare într-o înregistrare video depusă de inculpatul Breazu Tudor Liberiu prin apărător, cuprinzând o convorbire prin aplicaţia FaceTime desfăşurată la data de 05.02.2015 între acesta şi inculpata Topoliceanu Ana Maria.

„Totodată, a solicitat să se aibă în vedere calitatea inculpatei de membru al unui Guvern care la nivelul anului 2009 şi a anului 2010  invoca pretinse măsuri de austeritate, măsuri în cadrul cărora s-a procedat la o tăiere bugetară a salariilor şi a pensiilor.

La interpelarea instanţei cu privire la faptul dacă inculpata Udrea Elena Gabriela poate fi culpabilă pentru o măsură politică a guvernului de la acea dată, reprezentantul parchetului a arătat că inculpata Udrea Elena Gabriela pe de o parte în calitate de membru al Guvernului era de acord cu măsuri de austeritate, iar pe de altă parte din bugetul ţării acorda contracte supraevaluate pentru care primea mită. Aceeaşi situaţie a apreciat că poate fi avută în vedere şi faţă de ceilalţi inculpaţi care au îndeplinit funcţii publice.”

„Inculpata Udrea Elena, având ultimul cuvânt, a arătat că îşi dă seama de dificultatea în care se află instanţa, judecând un caz care nu este nu este el în sine atât de complex, cât prin publicitatea care i s-a făcut. Însă, din păcate, această publicitate nu are nicio legătură cu persoanele cercetate în aşa-numita „Gala Bute”, ci mai degrabă cu ATITUDINEA ANCHETATORILOR care prin diverse acţiuni, precum publicarea referatului ori transmiterea pe surse a unor informaţii, au generat o opinie publică negativă faţă de persoanele inculpate, pentru ca, mai apoi, în faţa instanţei să invoce această reacţie publică negativă ca argument suprem pentru luarea ori prelungirea măsurii arestării preventive.
A opinat că, din păcate, există o componentă puternică de IMAGINE a acţiunii DNA, care afectează bunul mers al anchetei şi, în acelaşi timp, percepţia de imparţialitate a anchetatorilor, justiţia ajungând, din ce în ce mai des, să nu mai însemne hotărârile judecătorilor, ci IEŞIREA ÎN CĂTUŞE DE LA DNA în prime time. Tocmai din cauza presiunii uriaşe, care se generează din partea opiniei publice, obişnuită să aştepte sancţiuni dintre cele mai drastice faţă de persoane care la un anumit moment încă beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, aşa cum este şi acest caz, din ce în ce mai mulţi avocaţi evită să acorde asistenţă juridică în cauze cu persoane extrem de mediatizate, iar unii judecători se tem să dea decizii conform propriei conştiinţe.
A arătat că, deşi teoretic se poate ca la finalizarea urmăririi penale faţă de ea să fie dată o soluţie procedurală favorabilă, apreciază că practic în cazul său este imposibil, deoarece există sondaje de opinie în justiție în care procurorii DNA și desigur șefa DNA doamna Kovesi au o imagine din ce în ce mai bună, în timp ce imaginea celor anchetaţi este o imagine dezastroasă.”

Urmăriți B1TV.ro și pe