Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Afla mai multe                   x
Acasa Ştiri Eveniment Nu are complexul Therme aviz de mediu!? Minister: “Decizia finală, după completarea documentaţiei.” Autorităţile au considerat că “proiectul nu se supune evaluării de impact asupra mediului”

Nu are complexul Therme aviz de mediu!? Minister: “Decizia finală, după completarea documentaţiei.” Autorităţile au considerat că “proiectul nu se supune evaluării de impact asupra mediului”

Un articol de: B1.ro | 01 Mar 2016, 21:20
Foto: facebook.com/thermebucuresti
Apărut peste noapte în peisajul de agrement bucureştean, complexul Therme din Baloteşti este la prima vedere un proiect care valorifică printr-o investiţie a unui grup austriac resursele geotermale din zona Bucureşti – Ilfov. Având în vedere însă amploarea proiectului, faptul că în zonă s-au executat foraje la mare adâncime, de o mare complexitate, dar şi faptul că o parte din investiţie s-a făcut prin ajutor de stat oferit printr-un program al Ministerului de Finanţe, surprinde lipsa de transparenţă, atât pe plan local, cât şi naţional, pentru detaliile acestei investiţii.

B1.ro a solicitat Ministerului Mediului mai multe informaţii referitoare la acest proiect şi, după aproape o lună, a primit un răspuns pe care îl publicăm integral, cu câteva precizări care se impun.

B1.ro: Dacă şi când societatea Therme Nord Bucureşti a obţinut aviz pentru forarea în zona Baloteşti, în scopul descoperirii şi utilizării apelor geotermale din zonă?

Răspuns Ministerul Mediului: În anul 2011, Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov a emis decizia etapei de încadrare nr. 211/18.11.2011 pentru proiectul „centru de agrement, loisir, bazine termale, foraje geotermale, împrejmuire, organizare de santier, parcaje şi utilităţi” propus de către S.C. THERME NORD Bucureşti S.R.L. În documentaţia tehnică a existat proiectul tehnic de execuţie a forajului geotermal cu adâncimea de 3100 m, întocmit de către Expert A.N.R.M. Gheorghe Marin. La momentul solicitării exista licenţa de explorare nr. 13504/2010 emisă de către Agenţia Naţională a Resurselor Minerale, pentru S.C. BAVARIA INVEST S.R.L., concesionarul activităţii de explorare. Licenţa de explorare a fost publicată în Monitorul Oficial al României  nr. 543/3.08.2010.

B1.ro: Ce procedură de forare a fost folosită de investitorul de la complexul Therme din Baloteşti, având în vedere că proprietarul susţine că s-a forat la o adâncime de 3.100 de metri, cea mai mare adâncime de după 1989 în materie de foraj ape geotermale?

Răspuns Ministerul Mediului: Aşa cum s-a menţionat mai sus, S.C. BAVARIA INVEST S.R.L. deţine licenţa de concesiune nr. 13504/2010 pentru explorarea resurselor de apă geotermală din perimetrul Baloteşti. Pentru realizarea forajului de explorare, în vederea verificării imaginii structurale a terenului, pentru stabilirea caracteristicilor litologice şi evaluarea caracteristicilor hidrodinamice şi hidrochimice ale colectorului carbonatic din cuprinsul formaţiunii Jurasic superior – Cretacic inferior, s-a utilizat metoda forajului termic sau electric cu sarcina la cârlig de minim 200 tone forţă.

Informaţiile au fost preluate din proiectul tehnic de execuţie a forajului. Lucrările de foraj au fost efectuate pe următoarele intervale:

A) Interval 0-70 m (coloană de protecţie) cu utilizarea unui fluid de foraj cu greutatea specifică de 1,2 kgf/dcm3; tubarea coloanei de protecţie

B) Interval 70 – 1100 m (coloană ancoraj) cu utilizarea unui fluid  de foraj în funcţie de condiţiile reale întâlnite în timpul lucrărilor; după finalizarea forajului la 1100 m gaura de sondă se va investiga din punct de vedere geofizic şi se vor realiza operaţiile: carotaj electric standard; carotaj radioactiv gamma natural; cavernometrie; deviaţie; la adâncimea de 1100  m se va efectua tubarea coloanei de ancoraj

C) Intervalul 1100 – 2150 m (coloană tehnica) cu utilizarea unui fluid de foraj cu greutatea specifică de 1,4 – 1,45 kgf/dcm3; în acest interval se traversează formaţiunile apartinând Meoţianului şi Sarmaţianului care au acumulări de gaze şi se va avea tot timpul în vedere posibilele manifestări eruptive; dupa finalizarea găurii de sondă se vor efectua următoarele investigaţii geofizice: carotaj electric standard; carotaj radioactiv gamma natural şi neutron-neutron; deviaţie; cavernometrie; la adâncimea de 2150 m se tubează coloana tehnică

D) Intervalul 2150 – 2400 m (coloana de exploatare) cu utilizarea  unui fluid de foraj cu greutatea specifică de 1,05 – 1,2 kgf/dm3; la atingerea adâncimii de 2400 m se tubează coloana de exploatare

E) Intervalul 2400 – 3100 (gaura liberă) cu utilizarea unui fluid de foraj cu greutatea specifică de 1,05 – 1,2 kgf/dm3; la atingerea adâncimii de 3100 m se efectuează următoarele investigaţii geofizice: carotaj electric standard; carotaj radioactiv gamma natural ţi neutron-neutron; deviaţie; cavernometrie; laterolog; termometrie; pe această porţiune conform proiectului tehnic de execuţie, metoda de foraj se va adapta în funcţie de condiţiile reale întâlnite la execuţie ( posibil circulaţie inversă).

B1.ro: Care este temperatura apelor geotermale de la complexul Therme Baloteşti?

Răspuns Ministerul Mediului: Din studiile anterioare, datând încă din anul 1981 s-a stabilit că temperatura apelor geotermale din perimetrul Baloteşti este de 700 C-830 C la adâncimi cuprinse între 3002 si 3304 m.

Precizare B1.ro: De observat că studiile privind temperatura apei geotermale datează din anii ’80 şi nu există precizări dacă vreo autoritate a Ministerului Mediului a făcut verificări recente în zonă.

B1.ro: Există verificări periodice la complexul Therme pentru a se verifica respectarea legislaţiei în domeniul mediului?

Răspuns Ministerul Mediului: Verificarea conformării cu legislaţia de mediu şi actele de reglementare emise revine Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu. Însă, în cadrul procedurii de reglementare pentru obţinerea autorizaţiei de mediu (solicitare nr. 26491/27.11.2015) s-a efectuat verificarea amplasamentului de către un reprezentant al A.P.M. Ilfov. A fost întocmit îndrumar prin care s-au solicitat completări (inclusiv autorizaţia de gospodărire a apelor), urmând ca decizia finală privind eliberarea autorizaţiei de mediu să fie luată după completarea documentaţiei cu cele solicitate.

Precizare B1.ro: Din modul în care e formulat răspunsul de către Ministerului Mediului reiese faptul că complexul Therme Baloteşti nu are, momentan, autorizaţie de mediu. Aceasta ar urma să fie obţinută după ulterioare “completări”, iar decizia finală “privind eliberarea autorizaţiei de mediu” va fi luată “după completarea documentaţiei cu cele solicitate”.

B1.ro: A fost realizat vreun studiu privind impactul pentru mediu al investiţiei de la complexul ce foloseşte apele geotermale de la Baloteşti?

Răspuns Ministerul Mediului: Procedura de reglementare pentru proiectul propus de catre S.C. THERME NORD Bucureşti S.R.L. s-a finalizat prin emiterea deciziei etapei de încadrare nr. 211/18.11.2011. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului, conform Ordinului 135/2010 s-a desfăşurat până la etapa de încadrare. Proiectele care vizează foraje geotermale sunt cuprinse în anexa nr. 2 la HG 445/2009, iar în cadrul sedinţei Colectivului de Analiză Tehnică s-a luat decizia că proiectul nu se supune evaluării de impact asupra mediului.

Menţionăm faptul că toate informaţiile furnizate anterior sunt preluate din studiile şi documentele care au stat la baza emiterii actelor de reglementare. 

Precizare B1.ro: HG 445/2009 prevede în Anexa 2, ce conţine “LISTA proiectelor pentru care trebuie stabilita necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului”, la punctul 2 (i), “foraje geotermale” (Actul normative poate fi consultat aici)

Din răspunsul primit de la Ministerul Mediului rezultă că “în cadrul sedinţei Colectivului de Analiză Tehnică s-a luat decizia că proiectul nu se supune evaluării de impact asupra mediului.

E greu de crezut că pentru un proiect de o asemenea amploare, care prevede inclusiv foraje la adâncimi mai mari de 3.000 de metri, după unele surse, fiind vorba de cele mai adânci foraje din România privind apele geotermale, să nu fie nevoie de o analiză de impact asupra mediului. Numai dacă citeşte cineva detaliile tehnice privind tehnica de foraj prezentată mai sus apare evident faptul că “impactul asupra mediului” există

Parcă pentru a se disculpa de această situaţie, Ministerul Mediului precizează imediat că “toate informaţiile furnizate anterior sunt preluate din studiile şi documentele care au stat la baza emiterii actelor de reglementare”. Cu alte cuvinte, “nu în mandatul nostru”.

B1.ro: Există vreo strategie guvernamentală în acest moment ce prevede utilizarea în vreun fel a resurselor geotermale din Bucureşti şi Ilfov?

Răspunsul Ministerului Mediului: Pe site-ul: http://www.minind.ro/domenii_sectoare/energie/studii/potential_energetic.pdf există un „Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională” al Ministerului Industriei.

În “Directiva 2001/77/EC”, din 27 septembrie 2001, privind “Promovarea energiei electrice produsă din surse regenerabile, pe piaţa unică de energie”, se stabileşte obiectivul strategic privind aportul surselor regenerabile în consumul total de resurse energetice primare, care trebuie să fie de 11%, în anul 2010.

B1.ro: Ce alte proiecte care implică apele geotermale sunt în curs de derulare în acest moment în Bucureşti şi Ilfov, în special în zona Baloteşti?

Răspunsul Ministerului Mediului: Din datele pe care le deţinem vă comunicăm că este în curs de derulare o investiţie similară aparţinând Consiliului Judeţean Ilfov. În anul 2014, Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov a emis decizia etapei de încadrare pentru proiectul Consiliului Judeţean Ilfov „valorificarea resurselor de apă geotermala”, prin care se propune reabilitarea sursei de apă geotermală existentă – sonda 2684 cu adâncimea de 3052m, amplasată în Baloteşti, strada I.C. Brătianu, nr. 149. Proiectul constă în realizarea unui sistem de exploatare a apei geotermale şi utilizarea ei pentru termoficare, producere de agent termic pentru încălzire şi preparare apă caldă de consum pentru Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr.Agrippa Ionescu”. Resursa de apă geotermală existentă, sonda 2684 va fi valorificată prin utilizarea energiei termice un număr de 4620 h/an.

Precizare B1.ro:Investiţia similară” de care vorbeşte Ministerul Mediului este derulată în curtea Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr.Agrippa Ionescu”, care este, de fapt, Spitalul SRI.

B1.ro: Care este statutul legal al resurselor de ape geotermale ale României?

Răspunsul Ministerului Mediului: Apele geotermale sunt o resursă de energie regenerabilă (energie verde) reglementate prin Ordinul nr. 87/2008 al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale“.

Precizare B1.ro: Răspunsurile Ministerului Mediului legate de complexul Therme din Baloteşti ridică în continuare o altă serie de întrebări. Trebuie ca Agenţia pentru Protecţia Mediului să clarifice situaţia avizului de mediu pentru această investiţie, iar Ministerul Mediului să clarifice dacă este normal ca un astfel de proiect să nu aibă în vedere un studiu privind “impactul asupra mediului”.

Din relatările clienţilor Therme, reiese faptul că piscinele de aici, de mare capacitate, conţin mult clor. Nu este clar în acest moment unde reuşesc cei de la Therme să deverseze apele uzate în zonă şi care e impactul la faţa locului asupra mediului înconjurător.  

De asemenea, nu există nişte precizări clare privind statutul angajaţilor de la Therme şi dacă aceştia s-au încadrat în criteriile pentru care firma a primit ajutor de stat. Cu alte cuvinte, dacă în zonă sunt angajaţi preponderent localnici, sau oameni din judeţ, pentru a justifica statul privilegiat primit de Therme.

Şi pentru că tot se apropie campania electorală, aşteptăm şi o poziţie oficială a Primăriei Baloteşti legată de acest proiect. În condiţiile în care în zonă nu există încă sistem de canalizare pentru toată lumea, trebuie justificat cum a fost posibilă o astfel de investiţie apărută practic peste noapte, fără ca nimeni din comunitatea locală să aibă un cuvânt de spus. Doar dacă ne gândim ce scandal uriaş a fost stârnit de forajele de la Pungeşti, unde "impactul asupra mediului" avut de potenţialele gaze de şist din zonă au provocat manifestaţii masive de susţinere a localnicilor, ar trebui ca edilii din Baloteşti să aibă o poziţie pe acest subiect.
Citeşte mai multe despre:   Therme Bucuresti,   Balotesti,   Ministerul Mediului
Recomandă stirea:
email
+ adauga comentariu COMENTARII (3):
  • 1. De Iulian | 02 Martie 2016 11:07

    Daca un proiect se supune sau nu analizei de impact nu decide orice neica nimeni de pe strada. Exista legislatie clara si comisii de avizare.

    Studiile de impact nu se fac pe principiul "e greu de crezut ca nu trebuie".....

    Cel mai bine ar fi sa cititi si sa vedeti ce inseamna cu adevarat un studiu de impact si cand se cere

  • 2. De andreesanu | 02 Martie 2016 09:57

    Daca citeati cu atentie va opreati pe faptul ca se stia din anii 80 de existenta acestor ape geotermale !!!,asa cum multe alte informatii despre resursele Romaniei s-au utilizat TINTIT de cei care au avut acces la aceste informatii vezi numai cazul TENDER , vezi Rosia Montana ,vezi Certej !!!.
    Cati tradatori mai are Romania ???,asa se facaverile !!!.
    Cat priveste impactul de mediu al apelor de la Terme cautati mai bine drumul profiturilor ,hai nu mai faceti pe prostii ca puteti avea ghinion si ramaneti asa !!!.

  • 3. De Trist | 02 Martie 2016 07:34

    In aceasta tara individual nu mai conteaza. Tot ce este de interes este sa fie muls de taxe si sa se faca profit pe seama naivitatii sale. Romania este un specimen de tara, in care indivizii nici nu stiu pentru ce platesc.

  • Adauga comentariu
    0 caractere :: Numar maxim de caractere 6000
    captcha

    * Comentariile care contin limbaj vulgar vor fi suspendate