Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Afla mai multe                   x
Acasa Ştiri Eveniment Paradoxul sistemului educațional românesc: “Șansa României la Nobel”, profesorul de la Oxford şi Sorbona Florin Bîlbîie nu e suficient de bun şi pentru a preda la o universitate din ţară

Paradoxul sistemului educațional românesc: “Șansa României la Nobel”, profesorul de la Oxford şi Sorbona Florin Bîlbîie nu e suficient de bun şi pentru a preda la o universitate din ţară

Un articol de: |
Foto: Adevarul Eveniment

Sistemul educațional românesc, și așa deficitar, este atât de rigid încât tinerii care au studiat la universități de top din lume sunt împiedicați să revină în țară pentru a preda generațiilor viitoare.

Este și cazul lui Florin Bîlbîie. Considerat unul dintre cei mai buni macroeconomiști ai lumii, acesta nu s-ar califica, conform criteriilor Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), pentru un post de profesor de economie la universităţile din România.

Citește și: Militarii NATO au primit interzis în poligonul din Poiana Rotundă dintr-un motiv incredibilDani Oțil și Răzvan Simion nu-și mai vorbesc din cauza Lidiei Buble! Ce s-a întâmplatBianca este însărcinată! Vestea zilei în showbiz și primele declarațiiO fetiță de 3 ani din Tulcea, “încurajată” de familie să fumeze

Cu alte cuvinte, Florin Bîlbîie, membru al Comitetului Ştiinţitic al ERMAS 2015, cercetător care a predat la Oxford, iar acum este profesor la Sorbona, considerat unul dintre cei mai buni macroeconomişti din lume şi „şansa României la Nobel” (conform economistului român Moisa Altar) nu s-ar califica pentru un post de profesor la Universitatea Babeş-Bolyai, Universitatea Bucureşti sau Univesitatea din Petroşani, scrie Adevărul.

În aceeași situație mai sunt și alte minți strălucite. Mihai Manea - profesor la Massachusetts Institute of Technology (MIT), Nicolae Bogdan Gârleanu - profesor la Universitatea California Berkley sau Cosmin Iluţ - cercetător la Stanford Institute for Economic Policy Research.

na dintre dintre cele mai frecvente întrebări pe care au auzit-o economiştii din străinătate, fie din partea presei, fie din partea colegilor români, a fost : „Există vreo şansă să vă întoarceţi acasă?”. Răspunsul unora dintre ei: „Nu cred că aş face faţă criteriilor din România”.

Citește și: SCANDALOS! Un șef din Poliție NU vrea salvarea vieții ofițerului rănit cu sabia de un interlopÎn perioada vacanței de sărbători, Dinu Pescariu cere instanţei să plece în Turcia la un turneuFes de Suedia la schimb cu șosete de lână lucrate manual: Reacția lui Cioloș la postarea ambasadei suedeze (FOTO)

Este foarte greu de explicat acest lucru. A încercat să o facă unul dintre iniţiatorii ERMAS,clujeanul Sebastian Buhai (37 de ani), cercetător la Universitatea din Stockholm.

Studiul realizat în colaborare cu Cristian Litan şi Gheorghe Silaghi, cadre didactice la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, a avut o concluzie şocantă: Niciunul dintre membrii comitetului ştiinţific al ERMAS nu îndeplineşte criteriile minime stabilite de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) pentru a devenit profesor plin în România. În plus, numai 20% dintre aceştia îndeplinesc condiţiile pentru a devenit profesor asociat. Asta în condiţiile în care mai bine de 80% dintre cei amintiţi îndeplinesc condiţiile pentru a devenit profesori conform criteriilor universităţilor din top 100 mondial, iar unii dintre ei sunt profesori plini sau profesori asociaţi la universităţi din top 10 mondial în domeniul economic.

La un moment dat eu am spus pe şleau că românii au înţeles greşit partea cu plagiatul: se plagiază fără ruşine lucrari ştiintifice, teze de doctorat etc, în loc să se plagieze sisteme de organizare şi evaluare a cercetării ştiinţifice care funcţioneaza. Prin urmare, motivul adevărat nu e decât ceea ce a fost şi până acum: rezistenta „sistemului” la schimbare, explicit prin impunerea unor mediocrităţi şi submediocrităţi în diverse poziţii administrative şi/sau cu anumită discreţie în funcţiie de decizie care vizeaza un întreg sistem, oameni fără nicio viziune, fără niciun interes în progresul general (pe de alta parte, cei care pozează în mari « progresişti », « patrioţi », ori de câte ori au ocazia, cel mai des înaintea unor procese electorale în cadrul academe-ului…)”, a declarat pentru sursa citată Sebastian Buhai.

Citește și: Vești rele pentru elevi. Se introduce o nouă materie de studiuALERTĂ! Medicii de familie amenință că nu vor semna acte adiționale cu CNAS dacă...Iată care sunt CAPETELE ÎNCORONATE care vor participa la funeraliile Regelui Mihai

Citeşte mai multe despre:   sistem educational,   profesori universitari,   economisti,   cercetători
Recomandă stirea:
email
 
 
TOP 5 Eveniment