Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Afla mai multe                   x
Acasa Ştiri Eveniment Paradoxul sistemului educațional românesc: “Șansa României la Nobel”, profesorul de la Oxford şi Sorbona Florin Bîlbîie nu e suficient de bun şi pentru a preda la o universitate din ţară

Paradoxul sistemului educațional românesc: “Șansa României la Nobel”, profesorul de la Oxford şi Sorbona Florin Bîlbîie nu e suficient de bun şi pentru a preda la o universitate din ţară

Un articol de: |
Foto: Adevarul Eveniment

Sistemul educațional românesc, și așa deficitar, este atât de rigid încât tinerii care au studiat la universități de top din lume sunt împiedicați să revină în țară pentru a preda generațiilor viitoare.

Este și cazul lui Florin Bîlbîie. Considerat unul dintre cei mai buni macroeconomiști ai lumii, acesta nu s-ar califica, conform criteriilor Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), pentru un post de profesor de economie la universităţile din România.

Citește și: Pedeapsă divină: Un tânăr a fost lovit de o ambulanţă după ce a furat cutia mileiATENȚIE ȘOFERI! Să nu cumpărați niciodată o mașină adusă din această țară!Sorana Cîrstea, sexy în costum de baie! FOTODinu Pescariu o îngroapă pe Ecaterina Andronescu în dosarul "Cutezătorii": "Nu poate să nege că ne-am întâlnit și am discutat" (VIDEO)Anchetă la cel mai mare spital din Moldova: Un bărbat internat pentru o complicație a diabetului a murit după ce a contractat o bacterie (VIDEO)

Cu alte cuvinte, Florin Bîlbîie, membru al Comitetului Ştiinţitic al ERMAS 2015, cercetător care a predat la Oxford, iar acum este profesor la Sorbona, considerat unul dintre cei mai buni macroeconomişti din lume şi „şansa României la Nobel” (conform economistului român Moisa Altar) nu s-ar califica pentru un post de profesor la Universitatea Babeş-Bolyai, Universitatea Bucureşti sau Univesitatea din Petroşani, scrie Adevărul.

În aceeași situație mai sunt și alte minți strălucite. Mihai Manea - profesor la Massachusetts Institute of Technology (MIT), Nicolae Bogdan Gârleanu - profesor la Universitatea California Berkley sau Cosmin Iluţ - cercetător la Stanford Institute for Economic Policy Research.

na dintre dintre cele mai frecvente întrebări pe care au auzit-o economiştii din străinătate, fie din partea presei, fie din partea colegilor români, a fost : „Există vreo şansă să vă întoarceţi acasă?”. Răspunsul unora dintre ei: „Nu cred că aş face faţă criteriilor din România”.

Citește și: "Ce pretinde SRI în schimbul diplomelor sale?". Legătura nefirească dintre instituția de învățământ a serviciilor secrete și politicienii care urmează cursurile din carierismProteste de amploare în Capitală: Sindicatele din sănătate s-au săturat de minciunile PSD (VIDEO)“Sunt cunoscut că am un stil verbal pe alocuri licențios”. Prima reacție a lui Rimaru, după acuzațiile de hărțuire

Este foarte greu de explicat acest lucru. A încercat să o facă unul dintre iniţiatorii ERMAS,clujeanul Sebastian Buhai (37 de ani), cercetător la Universitatea din Stockholm.

Studiul realizat în colaborare cu Cristian Litan şi Gheorghe Silaghi, cadre didactice la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, a avut o concluzie şocantă: Niciunul dintre membrii comitetului ştiinţific al ERMAS nu îndeplineşte criteriile minime stabilite de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) pentru a devenit profesor plin în România. În plus, numai 20% dintre aceştia îndeplinesc condiţiile pentru a devenit profesor asociat. Asta în condiţiile în care mai bine de 80% dintre cei amintiţi îndeplinesc condiţiile pentru a devenit profesori conform criteriilor universităţilor din top 100 mondial, iar unii dintre ei sunt profesori plini sau profesori asociaţi la universităţi din top 10 mondial în domeniul economic.

La un moment dat eu am spus pe şleau că românii au înţeles greşit partea cu plagiatul: se plagiază fără ruşine lucrari ştiintifice, teze de doctorat etc, în loc să se plagieze sisteme de organizare şi evaluare a cercetării ştiinţifice care funcţioneaza. Prin urmare, motivul adevărat nu e decât ceea ce a fost şi până acum: rezistenta „sistemului” la schimbare, explicit prin impunerea unor mediocrităţi şi submediocrităţi în diverse poziţii administrative şi/sau cu anumită discreţie în funcţiie de decizie care vizeaza un întreg sistem, oameni fără nicio viziune, fără niciun interes în progresul general (pe de alta parte, cei care pozează în mari « progresişti », « patrioţi », ori de câte ori au ocazia, cel mai des înaintea unor procese electorale în cadrul academe-ului…)”, a declarat pentru sursa citată Sebastian Buhai.

Citește și: Victor Ponta va trebui să dea explicații în fața comisiei de control al SRI: ”A fost indicat numele domniei sale”Directorul unui centru pentru persoane cu handicap este acuzat că a ascuns un focar de râieSevil Shhaideh a fost numită consilier de stat în Aparatul de lucru al Guvernului

Citeşte mai multe despre:   sistem educational,   profesori universitari,   economisti,   cercetători
Recomandă stirea:
email
 
 
+ adauga comentariu COMENTARII (0):
Adauga comentariu
0 caractere :: Numar maxim de caractere 6000
captcha

* Comentariile care contin limbaj vulgar vor fi suspendate


TOP 5 Eveniment
Alte Articole
TOP 3 Politică
TOP 3 Eveniment
TOP 3 Economic
TOP 3 High-Tech
TOP 3 Auto
TOP 3 Externe
TOP 3 Monden
TOP 3 Sport
TOP 3 Lumea lui Banciu
TOP 3 360 de grade