Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Afla mai multe                   x
Acasa Ştiri Externe Reuters: Visul UE de a democratiza statele din vecinătate a devenit un coșmar. Oficialii vor acum o politică ce pune în plan secund atitudinea moralizatoare privind drepturile omului și democrația

Reuters: Visul UE de a democratiza statele din vecinătate a devenit un coșmar. Oficialii vor acum o politică ce pune în plan secund atitudinea moralizatoare privind drepturile omului și democrația

Un articol de: |
Foto: zeus.aegee.org Externe

Fostul premier suedez Carl Bildt declara la începutul acestui an că nu putem să nu admitem faptul că suntem înconjurați nu de ”un cerc de prieteni”, ci de un ”cerc de foc”. Încercarea liderilor europeni de a stabiliza și democratiza statele din vecinătatea UE s-a dovedit a fi un eșec spectaculos, acesta fiind rezultatul unor forțe pe care Bruxellesul nu le putea controla, scrie Reuters într-o amplă analiză, citată de Agerpres.

Resentimentul Rusiei în legătură cu prăbușirea Uniunii Sovietice și disputele politice și sectariene din Orientul Mijlociu au avut o influență decisivă asupra acestui proces.
Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia și Azerbaidjan, state incluse în Parteneriatul Estic, sunt marcate de conflicte înghețate în care Rusia are un cuvânt de spus. Belarus, cea de-a șasea țară inclusă în acest parteneriat, are o situație chiar mai specială: țara este condusă de un regim autoritar, care a fost supus sancțiunilor UE și care a respins oferta privind un acord de liber schimb.

Oficialii Uniunii Europene recunosc acum că acest cadru menit să transforme aceste state era sortit eșecului încă de la început, din cauza unui amestec de aroganță și naivitate.

"Ideea era de a avea un cerc de prieteni care să fie împreună cu noi, dar care să nu devină membri ai UE. A fost o atitudine de superioritate, Uniunea Europeană spunând tuturor ce să facă deoarece credeam că vor să fie ca noi", a explicat Christian Danielsson, șeful Departamentului pentru politica de vecinătate și extindere al Comisiei Europene.

Statelor vizate li se impuneau prea multe condiții, dar li se ofereau mult prea puține recompense. Cerințele impuse de liderii blocului comunitar au fost văzute de liderii autoritari și oligarhii locali de la Minsk, Baku, Cairo sau Alger ca o amenințare la adresa intereselor lor, motiv pentru care s-au și împotrivit.

O altă greșează în abordarea UE a fost aceea că stabilea același tip de relație cu state cu niveluri extrem de diverse ale dezvoltării economice și guvernanței și că a ignorat faptul că majoritatea sunt mult prea slab pregătite pentru a aplica o serie de legi ale blocului comunitar.

Mai mult, abordarea UE presupunea că grupurile de țări din nordul Africii sau din Caucazul de Sud vor coopera și vor face comerț între ele, deși, în realitate, ele nu doreau aproape deloc să lucreze împreună.

Ian Bond, fost ambasador britanic și în prezent membru al Centrului pentru Reformă Europeană, descrie Politica de Vecinătate a UE de până acum drept "o învălmășeală de inconsistență și iluzii deșarte".

Ultima evaluare, din 2010-2011, cerea o concentrare pe promovarea "unei democrații profunde și sustenabile", a subliniat el. Totuși, de atunci, două țări — Libia și Siria — au căzut aproape în anarhie, o alta — Egiptul — a avut o lovitură de stat militară, iar represiunea împotriva societății civile și a mass-media s-a înrăutățit în alte câteva din aceste țări, printre care și Azerbaidjanul, a spus Bond.

Tunisia, Ucraina și Georgia sunt oarecum exemple de succes, dar ele sunt în continuare vulnerabile la amenințări interne și externe. Cât despre Israel, relațiile economice privilegiate cu acest stat nu au reușit să-l facă suficient de receptiv la eforturile UE a promova o soluție cu două state în negocierile de pace cu palestinienii.

Oficialii Uniunii au înțeles aceste greșeli, iar acum pregătesc o nouă abordare, diferențiată, flexibilă, care urmează să fie prezentată pe 17 noiembrie. Ei anunță acum o politică mai realistă, care pune pe primul plan căutarea intereselor comune, în detrimentul atitudinii moralizatoare privind drepturile omului și democrația.

De data aceasta, problema este că Parlamentul European și state precum Germania și cele din Nord nu vor fi la fel de dispuse să treacă în plan secund promovarea acestor valori.
Cert este că nevoia urgentă a UE de a gestiona afluxul masiv de imigranți din Orientul Mijlociu, Asia și Africa va eclipsa toate celelalte priorități în privința Politicii de Vecinătate. Asta înseamnă că Bruxellesul va redirecționa banii prevăzuți pentru dezvoltare economică și reformă administrativă către finanțarea facilităților menite a-i ține pe imigranți pe loc și a descuraja plecarea lor în masă spre Europa.

Recomandă stirea:
email
 
 
TOP 5 Externe