Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Afla mai multe                   x
Acasa Ştiri Politică "Comisia e îngrijorată de recenta presiune exercitată de membrii Guvernului și de politicieni asupra CCR": Vezi INTEGRAL raportul MCV

"Comisia e îngrijorată de recenta presiune exercitată de membrii Guvernului și de politicieni asupra CCR": Vezi INTEGRAL raportul MCV

Un articol de: |

Miercuri Comisia Europeană a anunțat oficial raportul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) în cazul României și Bulgariei. Raportul este unul care se referă la schimbările din justiție din ultimii cinci ani, dar cu un accent evident și expres pe evenimentele din ultimele săptămâni, care au zduncinat încrederea Comisiei Europene. (Vezi AICI discursul lui Jose Manuel Barroso privind România)

Premierul Victor Ponta a considerat acest raport unul echilibrat și a promis că va respecta toate cerințele Comisiei Europene. (Vezi AICI declarațiile premierului Victor Ponta)

Iată în continuare principale aspecte evidențiate în raportul  MCV (la finalul articolului puteți citi INTEGRAL raportul Comisiei europene, în ambele variante - română și engleză):

- Prezentul raport este adoptat într-un moment în care se pun întrebări importante legate de respectarea statului de drept și de independența sistemului judiciar din România.

- Comisia consideră că măsurile adoptate recent de Guvernul României generează preocupări serioase privind respectarea principiilor fundamentale.

- Aceste măsuri au fost luate într-un sistem politic excesiv de polarizat, în care neîncrederea dintre entitățile politice și acuzațiile sunt o practică obișnuită; totuși, acest context politic nu poate explica natura sistematică a mai multor acțiuni.

- Contestarea la nivel politic a unor decizii judiciare, subminarea Curții Constituționale, răsturnarea unor proceduri stabilite și eliminarea unor mecanisme-cheie prin care puterile în stat exercită controlul asupra activității celorlalte puteri pun sub semnul întrebării angajamentul guvernului de a respecta statul de drept și independența controlului jurisdicțional.

- Comisia este extrem de îngrijorată de informațiile privind manipulările și presiunea care afectează instituțiile și membrii sistemului judiciar și care, în cele din urmă, au un impact grav asupra întregii societăți.

- Deși prezentul raport analizează ultimii cinci ani în ansamblu, controversele actuale reprezintă o amenințare gravă la adresa progreselor realizate până acum și ridică întrebări serioase în ceea ce privește viitorul reformelor deja lansate.

- MCV nu cere României să atingă standarde mai ridicate decât cele existente în alte state membre. Obiectivul mecanismului este de a ajuta România să atingă standarde comparabile cu cele din alte state member

- Există în continuare obstacole în calea progreselor în domeniul combaterii corupției, al conflictului de interese și al achizițiilor publice. Direcția arătată în abordarea cazurilor de corupție la nivel înalt la Înalta Curte trebuie să se reflecte și în instanțele de la alte niveluri.

- În unele domenii importante, schimbările s-au produs în primul rând ca rezultat al presiunii externe.

- Faptul că este nevoie de o presiune externă ridică întrebări cu privire la caracterul durabil și ireversibil al reformei, întrebări accentuate în contextul evenimentelor recente.
- Asumarea reformei și punerea în aplicare a acesteia sunt elementele-cheie în îndeplinirea obiectivelor de referință ale MCV

- Independența sistemului judiciar rămâne o problemă importantă pentru România.

- Pronunțarea în luna iunie a unei condamnări definitive într-un caz emblematic de corupție la nivel înalt, precum și acțiunile Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale Consiliului Superior al Magistraturii11 și ale Curții Constituționale de a rezista contestărilor politice ale independenței sistemului judiciar și de a-și afirma integritatea profesională după pronunțarea verdictului au reprezentat o schimbare majoră în acest sens.

- Cu toate acestea, Comisia este îngrijorată de recenta presiune exercitată de unii membri ai Guvernului român și de politicieni de rang înalt asupra Curții Constituționale: acestea sunt intervenții inacceptabile pe lângă o instituție judiciară independentă. Guvernul și toate nivelurile politice trebuie să respecte separarea puterilor.

- În special, Comisia este îngrijorată de recenta limitare a competențelor Curții Constituționale în ceea ce privește hotărârile Parlamentului. Autoritățile române trebuie să reinstituie de urgență aceste competențe în conformitate cu Constituția României. Prin scrisoarea sa din 16 iulie, prim-ministrul României a informat Comisia că această cerință va fi îndeplinită.

- Sistemul judiciar a evoluat din 2007. Există multe indicii că judecătorii și procurorii au câștigat mai multă încredere profesională.

- Guvernul și oamenii politici trebuie să ofere un exemplu elocvent: orice presiune exercitată asupra instanțelor generează neîncredere între puterile în stat. - Adoptarea codurilor în 2009 și 2010 a constituit un rezultat important obținut de Guvern, Parlament și sistemul judiciar, cu toate că procesul de punere în aplicare a fost îndelungat.

- Principiul „aceeași pedeapsă pentru aceeași infracțiune” și rolul său în descurajarea comiterii de infracțiuni nu par a fi apreciate pe deplin, după cum nu este apreciată nici relevanța acestui principiu pentru răspunderea și integritatea magistraților.

- Consiliul Superior al Magistraturii și președinții instanțelor nu au făcut încă o prioritate din consecvența jurisprudenței.

- Nu a fost încă instituit un sistem de publicare electronic integrală a hotărârilor instanțelor, inclusiv a deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție. Curțile de apel publică unele decizii, însă nu aplică criterii uniforme în acest scop.

- Sistemul judiciar nu are și nu a dezvoltat indicatori eficace de performanță pentru a oferi informații privind necesitățile totale în materie de resurse și alocarea resurselor în cadrul sistemului judiciar.

- Sistemul judiciar a avut dificultăți în a soluționa definitiv în instanță cazuri financiare complexe. Acest lucru se referă în special la cazurile care implică achiziții publice, acest tip de cazuri constituind o excepție de la tendința general pozitivă privind cazurile de corupție la nivel înalt aduse în instanță

- Reputația sistemului judiciar și capacitatea Consiliul Superior al Magistraturii de a o proteja au fost afectate de o serie de cazuri de abateri profesionale, la care răspunsul factorilor de decizie din sistemul judiciar a părut lipsit de fermitate și timid.
- România a îmbunătățit, de asemenea, procedurile de numire în funcție la Înalta Curte de Casație și Justiție prin adoptarea unor proceduri mai transparente și obiective care permit o evaluare independentă, mai cuprinzătoare și mai obiectivă, a meritelor candidaților.

- De la aderare, România a înregistrat progrese importante privind urmărirea penală și judecarea cazurilor de corupție la nivel înalt. Direcția Națională Anticorupție (DNA) s-a dovedit a fi un acuzator energic și imparțial în aceste cazuri.

- Agenția Națională de Integritate (ANI) este o instituție pregătită să își continue cu fermitate mandatul.

- Măsurile adoptate nu i-au convins încă pe români că situația se îmbunătățește, cea mai mare parte a acestora considerând că situația s-a înrăutățit. Îngrijorările opiniei publice se vor risipi numai în momentul în care se vor pronunța hotărâri obiective și definitive în procese importante de corupție la nivel înalt și când se va constata că bunele practici devin normă în desfășurarea proceselor.

- Viitoarele numiri în posturile de Procuror General, procuror șef al DNA și în alte posturi importante în cadrul parchetelor reprezintă o oportunitate de a demonstra că factorii de decizie politici și din sistemul judiciar sprijină pe deplin instrumentarea strictă și independentă a cazurilor de corupție. Acest lucru impune un proces transparent și obiectiv de numire în funcție, conform cadrului legal existent, prin organizarea unui concurs deschis cu criterii clare, care să vizeze cei mai buni candidați posibili pentru aceste funcții de conducere, în scopul asigurării continuității în funcționarea instituțiilor respective.

- Soluționarea eficace a mai multor cazuri importante de corupție la nivel înalt, care au ajuns în etapa finală în instanță, va testa capacitatea sistemului judiciar din România de a-și afirma în continuare independența și de a aplica statul de drept.

- Performanța Direcției Naționale Anticorupție (DNA) privind anchetarea și urmărirea cazurilor de corupție la nivel înalt poate fi considerată drept unul dintre cele mai semnificative progrese înregistrate de România de la aderare.

- Sistemul judiciar din România poate reacționa într-un mod pragmatic la deficiențele obiective.
- Majoritatea hotărârilor în cazuri de corupție la nivel înalt sunt încă suspendate. Numărul hotărârilor definitive de condamnare la pedeapsa închisorii pronunțate până acum în cazuri importante în care sunt implicați politicieni de vârf este restrâns. Acest fapt are implicații negative asupra caracterului disuasiv al sistemului.

- Pentru o combatere eficace a corupției la nivel înalt este nevoie ca acțiunea judiciară să fie respectată și ca investigațiile întreprinse de autoritățile judiciare să beneficieze de sprijinul deplin al clasei politice.

- În temeiul Constituției României, astfel cum a fost interpretată prin prisma jurisprudenței Curții Constituționale, este nevoie de aprobarea Parlamentului pentru arestarea sau percheziționarea parlamentarilor, precum și pentru începerea urmăririi penale împotriva parlamentarilor care sunt actuali sau foști miniștri. Refuzul Parlamentului de a permite începerea urmăririi penale în astfel de cazuri determină o imunitate de facto la urmărirea penală, ceea ce blochează cursul justiției. Începând din 2007, mai mulți parlamentari, printre care și un fost prim-ministru, au fost protejați de urmărirea penală în urma refuzului Parlamentului de a permite începerea urmăririi penale. Întrucât Parlamentul nu își motivează refuzurile de a permite începerea urmăririi penale, obiectivitatea hotărârilor este greu de stabilit. În plus, faptul că parlamentarii condamnați pentru infracțiuni grave, precum corupția, pot fi încă prezenți la ședințe afectează imaginea Parlamentului – în numeroase sisteme parlamentare există practica suspendării parlamentarilor trimiși în judecată în astfel de cazuri și practica excluderii acestora în cazul condamnării49.

- Recenta numire a noului Guvern a fost însoțită de semnale contradictorii. Prin desemnarea și chiar numirea ca miniștri a unor persoane împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri definitive sau se așteaptă pronunțarea unor astfel de hotărâri s-a creat o controversă de înțeles și s-a arătat că nu se dorește acceptarea și însușirea faptului că statul de drept este un principiu fundamental.

- Se pare că noile comisii de investigare a averilor, înființate ca o etapă suplimentară între ANI și instanțe pentru cazurile în care ANI propune confiscarea activelor nejustificate, au îngreunat activitatea de urmărire a averilor nejustificate.

- Eficacitatea sistemului de integritate din România suferă, de asemenea, de pe urma procedurilor judecătorești lente, a unei jurisprudențe neuniforme și a unei cooperări insuficiente între alte autorități administrative, magistrați și ANI. - Cazurile de corupție sunt numeroase în domenii precum administrația fiscală, educația, sănătatea și investițiile în infrastructură.

- În domeniul fiscal și vamal, de exemplu, au avut loc puține activități, deși riscul deosebit present în aceste domenii ar îndreptăți crearea unor puternice unități preventive cu un mandat proactive.

- Avocatul Poporului joacă un rol important în lupta dusă împotriva corupției în România.

- Rolul Avocatului Poporului este relevant pentru MCV, în special din perspectiva celui de al patrulea obiectiv de referință, și anume prevenirea și combaterea corupției. De asemenea, Avocatul Poporului este singura instituție care poate ataca în mod direct ordonanțele Guvernului în fața Curții Constituționale. Comisia ia notă că, în ședința sa din 3 iulie 2012, Parlamentul a hotărât încetarea înainte de termen a mandatului Avocatului Poporului. Autoritățile române trebuie să asigure independența Avocatului Poporului și să numească în funcția de Avocat al Poporului o persoană care să se bucure de sprijinul larg al diferitelor partide și care va avea capacitatea să își exercite efectiv atribuțiile legale în deplină independență.

- Carențele în punerea în aplicare a legislației din domeniul achizițiilor publice reprezintă o importantă sursă de corupție și abuzuri în utilizarea fondurile publice. De asemenea, aceste carențe afectează utilizarea eficace a fondurilor UE

- O serie de evenimente recente scot în evidență anumite preocupări în ceea ce privește ireversibilitatea și caracterul durabil al reformelor.

- România va redobândi încrederea partenerilor săi din UE numai dacă demonstrează că statul de drept se situează deasupra intereselor de partid, că toate părțile respectă pe deplin controlul jurisdicțional, inclusiv la nivel constituțional, și că reformele sunt ireversibile. În acest scop sunt necesare demersuri juridice, dar și un angajament politic pe calea statului de drept, angajament inexistent în deciziile recente.

- Se întărește astfel concluzia că progresele necesare pentru atingerea obiectivelor de referință, astfel încât Comisia să decidă încetarea MCV, nu sunt încă prezente.

- În special, autoritățile române trebuie să demonstreze că în România s-a ancorat puternic un proces de reformă durabil și ireversibil și că intervenția externă a MCV nu mai este necesară. Acesta este motivul pentru care acțiunile recente ale Guvernului și Parlamentului dau naștere unor îngrijorări deosebite.

- Date fiind incertitudinile actuale, Comisia va adopta un nou raport în temeiul MCV privind România înainte de sfârșitul anului 2012. În acest raport, se va analiza dacă au fost rezolvate problemele privind statul de drept și independența sistemului judiciar, în legătură cu care Comisia și-a exprimat îngrijorarea, și dacă a fost restabilit echilibrul democratic. Comisia va monitoriza îndeaproape progresele, prin intermediul unor misiuni periodice, precum și al unui dialog frecvent cu autoritățile române și cu alte state membre.

- Cel mai important dintre pașii următori va fi acela ca Guvernul și instituțiile esențiale din România să își demonstreze angajamentul față de pietrele de temelie indispensabile ale statului de drept și ale independenței sistemului judiciar. Acest lucru impune adoptarea unor măsuri urgente de către Guvern și Parlament.

Citește AICI raportul MCV integral în română

Citește AICI raportul MCV integral în engleză

Citeşte mai multe despre:   raport MCV,   Jose Manuel Barosso,   Comisia Europeana
Recomandă stirea:
email
 
 
TOP 5 Politică