Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Afla mai multe                   x
Acasa Ştiri Politică Dosar de politician: Jaful privatizării Electrica iese la suprafață (VIDEO)

Dosar de politician: Jaful privatizării Electrica iese la suprafață (VIDEO)

Un articol de: |
Foto: B1 TV Politică
UPDATE: Vezi la finalul știrii dreptul la replică al conducerii companiei ENEL România.

Silviu Mănăstire a prezentat în cadrul emisiunii ”Dosar de politician” povestea tunului dat de compania italiană ENEL în România, în privatizarea societății Electrica Muntenia Sud.

În luna iunie 2007, compania de stat Electrica a vândut companiei italiene Enel 50 la sută din acțiunile filialei sale de distribuție Electrica Muntenia Sud. Prețul privatizării achitat de italieni a fost de 394 de milioane de euro. Ulterior, Enel a făcut o majorare de capital la filiala Muntenia Sud, obținând astfel controlul companiei de stat cu un procent de 67 la sută din acțiuni. În total, italienii au plătit statului român circa 425 de milioane de euro. Important de știut este că Electrica Muntenia Sud era cea mai profitabilă sucursală a companiei de stat Electrica, având cei mai mulți abonați.

Politicienii au raportat încă o privatizare de succes. Ce s-a întâmplat însă în anii ulterior tranzacției este demn de un film de mafioți cu gulere albe. Conform contractului de privatizare, italienii de la ENEL aveau doua obligații majore după preluarea Electrica Muntenia Sud: să facă investiții în companie din banii ENEL (adică bani aduși din Italia) și să cumpere încă 13 la sută din acțiunile societății până în decembrie anul 2012.

Cele două condiții erau obligatorii în procesul de privatizare. Evident, pentru că statul român a fost condus de corupți și nevolnici, cele doua condiții obligatorii au fost fentate de italienii de la ENEL. Documentele arată negru pe alb că societatea ENEL era obligată să facă investiții în sucursala Munteania SUD în valoare de 220 de milioane de euro între anii 2009 și 2011, în 2009 - 40 de milioane de euro, în 2010- 80 de milioane de euro și în 2011 - 100 de milioane de euro.

Curtea de Conturi a României a arătat într-un raport din 2012 că aceste investiții au fost făcute din banii firmei Electrica Muntenia SUD nu din fondurile proprii ale investitorului ENEL.

Un raport al Comisiei de privatizare din Senatul României a arătat în 2010 că ENEL a folosit banii clienților (adică ai tuturor celor care plătesc facturile ENEL) pentru a realiza investițiile asumate în contractual de privatizare. Adica, pe banii noștri, ai tuturor.

Senatorii au mai arătat că sumele de investiții nu se regăseau în contabilitatea ENEL, pentru că banii nu au fost aduși de ENEL din fondurile proprii. Cu alte cuvinte, în loc ca italienii de la ENEL să aducă 220 de milioane de euro din capitalurile lor, conform clauzelor de privatizare, pentru a-i investi în Electrica Muntenia SUD, ei au mărit de fapt facturile la energie electrică a românilor. Din acești bani luați cu japca au făcut diverse investiții în sucursala Muntenia Sud.

ENEL nu putea face asta fără sprijinul funcționarilor Agenției Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, care au certificat investițiile făcute de italieni ca fiind conforme cu obligația din contractul de privatizare - adică banii provin de la firma mama ENEL.

Despre relația strânsă dintre directorii ENEL și funcționarii ANRE au vorbit și procurorii DNA într-un mega dosar de corupție.

Dosar de politician: Jaful privatizării Electrica iese la suprafață


DREPT LA REPLICĂ ENEL ROMÂNIA

-       Enel consideră că și-a îndeplinit angajamentele asumate prin contractul de privatizare a societatii Electrica Muntenia Sud. Afirmatia este sustinuta de documente ale autoritatilor romane si auditorilor internationali. Pana la incheierea procesului de arbitraj de la Paris orice acuzație pe această temă este doar o speculatie bazata pe pretentiile uneia dintre partile aflate in litigiu si trebuie prezentata ca atare.

-       Enel nu a refuzat să achiziționeze pachetul de 13,6% din acțiunile Electrica, ci doar a contestat modalitatea de calcul a prețului notificat de către Electrica  în opțiunea de vânzare. Și acest diferend a ajuns la Curtea de Arbitraj de la Paris care va stabili prețul la care vor fi achiziționate aceste acțiuni.

-       În ceea ce privește utilizarea fondurilor pentru investiții, Enel a câștigat deja un proces pe o speță similară, în cazul Banat și Dobrogea la Curtea de Arbitraj de la Paris

Domnule Silviu Manastire,

În legătură cu emisiunea “Dosar de politician. Jaful privatizării Electrica iese la suprafață”, difuzată în seara zilei de 16 septembrie 2015 pe postul B1TV, va solicităm publicarea următorului drept la replică pe site-ul televiziunii, în aceeași secțiune in care a fost postata emisiunea menționata anterior, precum si difuzarea poziției companiei noastre pe postul B1TV, la aceeași oră, in cadrul aceleiasi emisiuni la care facem referire.

Subliniem faptul că nu am fost contactați pentru a oferi un punct de vedere, așa cum ar fi fost normal potrivit uzanțelor etice ale oricărei televiziuni și potrivit legislației în vigoare, in legatura cu cele afirmate despre compania noastră, desi acuzațiile aduse de moderator sunt dintre cele mai grave, folosind termeni precum “tun”, “jaf” precum și prezentând trunchiat numeroase aspecte legate de activitatea companiei noastre și a procesului de privatizare a Electrica Muntenia Sud (devenită ulterior Enel Distribuție Muntenia Sud și Enel Energie Muntenia).

1. În emisiunea “Dosar de politician. Jaful privatizării Electrica iese la suprafață”, ideea principală prezentată de moderator s-a axat pe faptul că Enel nu și-ar fi indeplinit obligațiile asumate prin contractul de privatizare și ar fi produs prejudicii Statului Roman, conform unui raport al Curții de Conturi din 2012.

Raportul Curții de Conturi nu a vizat activitatea Enel, ci pe cea a Electrica. Companiei Enel nu i-au fost solicitate niciodată documente relevante de către vreun reprezentant al Curții de Conturi. Toate documentele menționate în raportul Curții au fost oferite de către Electrica și, în cazul în care acele documente au lipsit (Electrica nu a putut aduce o serie de dovezi, așa cum se consemnează și în raportul menționat), Curtea a concluzionat, în lipsa unor documente, că Enel s-ar face vinovată de abateri în respectarea contractului de privatizare. Pe baza acestui raport, Electrica a acționat la Curtea de Arbitraj de la Paris compania Enel.

Compania Enel și-a îndeplinit în totalitate obligațiile asumate prin contractul de privatizare a Electrica Muntenia Sud și asteaptă decizia arbitrajului internațional.

Arbitrii de la Paris, care constituie o instanță independentă ce nu are nicio legătură cu semnatarii contractului de privatizare, vor determina, deci, dacă acuzațiile aduse companiei Enel de către Electrica/SAPE, sunt sau nu valide. Până în acel moment, orice afirmații conform cărora Enel nu și-ar fi îndeplinit anumite obligații asumate prin contractul de privatizare, sunt pure speculații și trebuie prezentate ca atare (pretenții ale unei părți implicate în proces), nu ca fapte și concluzii certe. Procesul de privatizare a societatii Electrica a facut parte dintr-o procedura mai amplă în care au fost implicate, in diverse etape, și organisme internaționale precum Banca Mondială, și potrivit uzanțelor la nivel global, pentru orice diferend legat de un astfel de contract este desemnată o curte de arbitraj internațională cu reputație și expertiză relevantă.

2. O altă acuzatie nefondată adusă în cursul acestei emisiuni a vizat faptul că Enel nu ar fi realizat investițiile asumate prin contractul de privatizare. Așa cum se statueaza și în raportul emis de către Ministerul Energiei în luna aprilie a acestui an, compania Enel nu numai că a realizat toate investițiile asumate, dar a și depășit volumul angajat. Enel, care a preluat Electrica Muntenia Sud în anul 2007, se angajase să investească în dezvoltare şi modernizare aproximativ 220 de milioane de euro. Până în 2011 însă, a făcut investiţii de aproape 380 de milioane de euro, asa cum certifica și acest raport care poate fi consultat la:
http://www.cameradeputatilor.ro/interpel/2015/r1779B.pdf

3. Pe parcursul emisiunii s-a vehiculat informația eronată potrivit căreia compania Enel nu ar fi vărsat în conturile companiei privatizate sumele de bani rezultate din majorarea de capital (citat - “Cu alte cuvinte, repet, în loc ca italienii de la ENEL să aducă 220 de milioane de euro din capitalurile proprii, conform clauzelor de privatizare, pentru a-i investi în Electrica Muntenia SUD, ei au mărit de fapt facturile la energia electrică a românilor. Din acești bani luați cu japca au făcut diverse investiții în sucursala Muntenia Sud. ” (...) “Curtea de Conturi îi prinde pe domnii ăștia de la Enel și arată că de fapt nu au adus banii din Italia pentru investiții, mai mult, ca să facă rost de bani, au pus așa un pic la tine, un pic la mine, un pic la cei care se uită, o taxă de distribuție la factură, au obținut un bănuț în plus, bani pe care i-au folosit pentru investițiile respective de 220 milioane și au spus: domnule, noi am facut investițiile, luând banii tot de la români – repet, ei fiind obligați să aducă banii din Italia.”). De asemenea, s-a menționat că Enel ar fi utilizat sume provenite din fluxul de numerar pentru realizarea acestor investiții, crescând tariful de distribuție pentru consumatori.

Compania Enel a vărsat integral în conturile Electrica Muntenia Sud, devenită ulterior Enel Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia, suma de 425 milioane euro reprezentând valoarea majorării de capital. Mai mult, compania Enel a câștigat deja un proces la Curtea de Arbitraj de la Paris pentru o speță similară în cazul Electrica Banat și Electrica Dobrogea. În acel proces, Curtea de Arbitraj a stabilit că utilizarea banilor alocați pentru investiții a fost corectă, admițând implicit și faptul că investițiile asumate au fost realizate. În ceea ce privește sistemul de distribuție a energiei electrice din România, ca și în celelalte țări europene, nu sursa fondurilor utilizate de distribuitori pentru investiții are efect asupra tarifului de distribuție, ci nivelul investițiilor realizate și recunoscute de reglementator.

4. O altă afirmație gravă și eronată, realizată pe parcursul emisiunii de către moderator este aceea conform căreia  Enel nu a respectat contractul de privatizare, refuzand să cumpere pachetul de 13,6% din acțiuni. Situația este următoarea: prin contractul de privatizare a Muntenia Sud s-a stabilit pentru vanzator o opțiune de vânzare pentru inca 13,6% din acțiuni. Contractul de Privatizare nu specifică însă o sumă exactă, ci o formulă de calcul  bazată pe anumite elemente, ce pot lăsa loc la interpretari. În cazul unui dezacord în această privință, Contractul de privatizare stipuleaza că părțile “vor depune toate eforturile pentru a solutiona orice dispute privind prezentul Contract prin discuții purtate cu bună credință”. În spiritul acestor prevederi s-au purtat discuții despre această valoare, de la momentul cand Electrica și-a exercitat opțiunea de vânzare, însă părțile nu au căzut de acord asupra modului de calcul al prețului pachetului de acțiuni.. Astfel, conform cu practica comercială internațională, cazul a fost înaintat către Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris. Astfel, Enel nu a refuzat să achizitioneze acest pachet. El va fi achizitionat la prețul decis de către Curtea de la Paris.

In ceea ce privește intenția declarată în timpul emisiunii de a dezvolta acest subiect în cursul ediției următoare, vă solicităm prin prezenta să integrați poziția noastră pe subiectul Put Option, asa cum este prezentată mai sus.

5. În emisiune s-au făcut de asemenea o serie de afirmații legate de presupusa profitabilitate și eficiență ridicată a companiei Electrica Muntenia Sud înainte de privatizare. În realitate, datele demonstrează că profitabilitatea și eficiența acestei companii au crescut semnificativ tocmai după privatizare și intrarea ei în portofoliul Enel. Acest lucru a fost posibil printr-o bună guvernanță corporativă și transfer de know-how dinspre investitor, adică Enel, spre compania privatizată.

Astfel, în ceea ce privește calitatea serviciului, potrivit celui mai recent raport emis de ANRE privind realizarea indicatorilor de performanță pentru serviciile de distribuție a energiei electrice, Enel Distribuție Muntenia Sud s-a plasat, pentru al treilea an consecutiv, pe primul loc în ceea ce priveste calitatea serviciului de distribuție. Astfel, compania a înregistrat în 2014 un SAIDI (indicator specific pentru a măsura durata medie a unei intreruperi neprogramate per client/an) de 225 de minute/an, în timp ce media pe țară se află la 361 minute/an. Acest indicator s-a înjumătățit pentru Enel Distribuție Muntenia Sud, comparat cu anul 2010, când compania înregistra un SAIDI de 537 minute/an. Rezultatele înregistrate au fost posibile doar datorită investițiilor majore în rețeaua de distribuție, realizate dupa un plan strategic, menit să sporească eficiența și să crească gradul de calitate a serviciului oferit.

Enel este o companie energetică multinațională, ce joacă un rol important pe piața de electricitate și gaze naturale din lume. Grupul Enel activează în peste 30 de țări de pe patru continente. Cu cei 61 de milioane de consumatori în toată lumea, Enel deține cea mai mare bază de clienți comparativ cu societățile europene din acest sector și este printre cele mai mari companii de electricitate în Europa în ceea ce privește capacitatea instalată și EBITDA raportat. Anul acesta Grupul a fost listat în top 5 din clasamentul “Schimbă lumea” al revistei Fortune, care pune în prim-plan companiile care includ adresarea provocărilor sociale în strategia lor de afaceri. Mai mult decât atât, pentru al doisprezecelea an consecutiv, în 2015/2016, Enel a fost admis la Dow Jones Sustainability World Index (DJSI World). Indicele include mai puțin de 10% din companiile care au fost invitate de RobecoSAM pentru a fi evaluate în vederea includerii în DJSI World. Enel a obținut un scor total de 86 la secțiunile economic, social și de mediu, folosite pentru a evalua companiile. Mai exact, la secțiunea economică, Grupul Enel a fost clasat primul în sectorul companiilor de  utilități electrice, cu un scor de 92, comparativ cu o medie a sectorului de 57. Scorul în domeniul social obținut de Grup a crescut la 88 de la 84, comparativ cu o medie a sectorului de 58, iar scorul de mediu al Grupului a fost 79, comparativ cu o medie de 44 în întreg sectorul companiilor de utilități electrice. Compania Enel respectă în toate cele peste 30 de țări în care este prezentă contractele asumate și partenerii săi de afaceri. Astfel ne manifestăm surprinderea că am fost ținta unei emisiuni in care s-a sugerat că am „dat un tun”, care vorbește de “un film cu mafioți gulere albe” și “japcă” și care pune în discuție solvabilitatea și seriozitatea companiei noastre.

Continuăm să ne manifestăm disponibilitatea de a avea o discuție deschisă cu orice canal media, deoarece credem că o relație transparentă cu presa este esențială. Suntem la dispoziția dvs dacă doriți să ne contactați pentru a verifica informații sau evenimente legate de compania noastră. De asemenea, dacă în acestă scrisoare există elemente care necesită clarificări suplimentare, vă rugăm să ne spuneți acest lucru. Insă, trebuie să înțelegeți că, dacă se continuă prezentarea către public a unor fapte și informații incorecte, sau care duc la o interpretare eronată a realitatii, prejudiciind în același timp imaginea companiei noastre, după ce vom face toate eforturile de a clarifica aceste aspecte pe cale amiabilă, nu vom avea altă alternativă decât să apelam la justiție.

Radu Coșarcă
Director Comunicare Enel Romania


 



Citește și: Deputatul "mitralieră" o dă în judecată pe Cosette Chichirău pentru că s-a luat de greutatea luiDani Oțil și Răzvan Simion nu-și mai vorbesc din cauza Lidiei Buble! Ce s-a întâmplatBianca este însărcinată! Vestea zilei în showbiz și primele declarațiiColecția de căciuli din politica românească prezentată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir (VIDEO)

Citeşte mai multe despre:   dosar de politician,   silviu manastire,   Enel,   Electrica Muntenia Sud
Recomandă stirea:
email
 
 
TOP 5 Politică