Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Afla mai multe                   x
Acasa Ştiri Politică Klaus Iohannis, lovitură pentru coaliția PSD-ALDE: Președintele a respins legea privind funcționarea Ministerului Apărării

Klaus Iohannis, lovitură pentru coaliția PSD-ALDE: Președintele a respins legea privind funcționarea Ministerului Apărării

Un articol de: |

Președintele Klaus Iohannis a respins joi proiectul de lege ce modifica organizarea și funcționarea Ministerului Apărării și l-a retrimis în Parlament pentru reexaminare

Prin acest proiect de lege, coaliția PSD-ALDE voia să îi dea o lovitură președintelui și să îl elimine din procedura de revocare a șefului Direcției Generale de Informații a Apărării. 

Citește și: MEGA-SCANDAL în Parlament! Opoziția PĂRĂSEȘTE SALA, după un GEST FORȚĂ al PSD. Incredibil! Despre ce este vorbaA fost violată și ucisă în Beirut. Familia tinerei face un anunț devastatorÎn plin scandal, Principesa Margareta s-a dat de gol în timpul înmormântării RegeluiCTP: Bandiții politici Dragnea și Tăriceanu sunt moștenitorii celor care au ordonat omorârea românilor în decembrie `89

Klaus Iohannis a motivat respingerea prin faptul că proiectul de lege prevedea numirea în funcția menționată prin decizie a ministrului Apării, cu avizul CSAT-ului condus de președinte, dar pentru revocarea acestuia era destul un ordin al ministrului Apărării.

În plus, șeful statului susține că noile prevederi legislative "nu se corelează cu alte dispoziții în materie, golind de conținut instituții constituționale fundamentale și fiind susceptibile să genereze disfuncționalități în sistem".

Redăm mai jos integral cererea de reexaminare adresată parlamentului de către președintele Klaus Iohannis

Citește și: Haos sau hărnicie? România e iar lider regional la numărul de modificări legislativePSD vrea modificarea Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Explicațiile deputatului ”Mitralieră””Un comunist tot comunist rămâne, oricât s-ar flenduri printre capete încoronate”

Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării vizează redefinirea unor termeni, precum și modificarea unor structuri, atribuții și responsabilități ale Ministerului Apărării Naționale. Considerăm că este necesar ca aceste intervenții legislative să fie reanalizate de către Parlament, pe de o parte, din perspectiva respectării principiului bicameralismului prevăzut de art. 61 din Constituție, iar pe de altă parte, întrucât acestea nu se corelează cu alte dispoziții în materie, golind de conținut instituții constituționale fundamentale și fiind susceptibile să genereze disfuncționalități în sistem.

La data de 28 februarie 2017, Camera Deputaților a adoptat tacit, în forma înaintată de inițiator și avizată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale. În ședința din 2 mai a.c. Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat actul normativ menționat, cu modificări și completări majore față de forma primei Camere, ce însumează un număr total de 38 de amendamente din cele de 56 de puncte de intervenție asupra Legii nr. 346/2006, ce se constituie în tot atâtea modificări adoptate de Senat față de forma Camerei Deputaților.

Aceste modificări și completări majore sunt, totodată, de natură să contribuie la crearea unei configurații semnificativ diferite față de forma primei Camere competente cu privire la atribuțiile Ministerului Apărării Naționale, funcționarea structurilor din cadrul acestuia, precum și cu privire la rolul CSAT. Principiul constituțional al bicameralismului, care nu permite ca o singură Cameră, respectiv Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, impune ca și prima Cameră să se pronunțe cu privire la intervențiile legislative adoptate de Senat.

Citește și: Camera Deputaţilor a cheltuit peste şapte milioane de lei într-o singură lună. Pe ce au dat aleșii banii ”A plecat Regele şi am rămas cu comuniştii!” Lupta cu statul paralel i-a obosit pe ”monarhiștii” Dragnea și Tăriceanu. Reacția celor doi, la funeraliile lui Mihai I (FOTO)Cine sunt de fapt parlamentarii PSD care acum s-au cocoțat pe moartea Regelui Mihai: În 1994, Eugen Nicolicea cere să fie declarat persona non-grata pe teritoriul României (FOTO)

Intervențiile legislative asupra actelor normative ce vizează structuri cu atribuții în domeniul securității naționale impun o atentă analiză din perspectiva rolului și prerogativelor CSAT. Potrivit art. 119 din Constituție, CSAT organizează și coordonează unitar activitățile care privesc apărarea țării și securitatea națională, participarea la menținerea securității internaționale și la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară, precum și la acțiuni de restabilire a păcii. În scopul îndeplinirii rolului său constituțional, CSAT exercită o serie de atribuții, stabilite atât prin legea sa organică, cât și prin alte legi speciale. În exercitarea atribuțiilor sale, CSAT adoptă hotărâri, care sunt obligatorii pentru autoritățile sau instituțiile publice la care se referă și care răspund, în condițiile legii, de măsurile pe care le-au luat pentru punerea în aplicare a lor.

Totodată, potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, printre organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale este menționat expres Ministerul Apărării Naționale. De asemenea, în conformitate cu art. 6 alin. (2) din același act normativ, activitatea acestor organe de stat, inclusiv a Ministerului Apărării Naționale, este organizată și coordonată de către CSAT. Pentru aceste argumente, semnalăm că unele dintre modificările și completările aduse Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, prin faptul că elimină CSAT din procesul decizional, sunt de natură să afecteze funcționarea acestei instituții constituționale fundamentale din perspectiva îndeplinirii tuturor acțiunilor concrete de organizare și coordonare unitară a activităților care privesc apărarea țării și securitatea națională.

Potrivit art. I pct. 14 din legea transmisă la promulgare - alin. (3) al art. 13 din Legea nr. 346/2006 - directorul general al Direcției generale de informații a apărării este numit de către ministrul apărării naționale, cu avizul CSAT, iar eliberarea acestuia din funcție urmează a se realiza numai prin ordin al ministrului apărării naționale.

Citește și: Fostul președinte CCR: Iordache e ATÂT DE DEȘTEPT, încât... (VIDEO)Când NU DISTRUGE Justiția, IORDACHE discută ”rețete culinare” cu Daniel Morar, judecător la Curtea Constituțională. Ce STABILEAU cei doi (FOTO)Blandiana: E o neruşinare fără limită în Parlament! Transformă Justiţia într-o servitoare a politicii

Direcția generală de informații a apărării reprezintă o structură din domeniul de apărare a țării, organizată în cadrul Ministerului Apărării Naționale. În acest sens, art. I pct. 14 din legea transmisă la promulgare - art. 13 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 - prevede că Direcția generală de informații a apărării asigură obținerea, prelucrarea, verificarea, stocarea și valorificarea informațiilor și datelor referitoare la factorii de risc și amenințările interne și externe, militare și non-militare, care pot afecta securitatea națională în domeniul militar, acționează pentru prevenirea, descurajarea și contracararea oricăror riscuri sau amenințări care pot afecta securitatea națională a României în domeniul militar, coordonează aplicarea măsurilor contrainformative și cooperarea atât cu serviciile/structurile departamentale naționale și de informații, cât și cu cele ale statelor membre ale alianțelor, coalițiilor și organizațiilor internaționale la care România este parte și elaborează politicile, coordonează și controlează, la nivelul Ministerului Apărării Naționale, potrivit legii, activitățile referitoare la protecția informațiilor clasificate naționale, NATO, UE și a informațiilor clasificate care fac obiectul tratatelor, înțelegerilor și acordurilor bilaterale sau multilaterale în domeniul apărării la care România este parte.

Intervențiile legislative operate în cuprinsul legii transmise la promulgare asupra art. 13 din Legea nr. 346/2006 sunt susceptibile de cel puțin două observații. În primul rând, din modul în care au fost regândite atribuțiile Direcției generale de informații a apărării rezultă că aceasta se află în slujba apărării țării și nu numai a armatei, în general, conferindu-i-se astfel poziția logistică și structurală a unităților din sfera entităților aparținând apărării țării și securității naționale. O asemenea sferă de competență nu justifică opțiunea legiuitorului pentru schimbarea procedurii de numire/eliberare a directorului acestei direcții în sensul diminuării rolului CSAT. În al doilea rând, soluția legislativă preconizată la art. 13 alin. (3) din Legea nr. 346/2006 este în evidentă discordanță și cu prevederile legale incidente raportului dintre CSAT și structurile de informații cu atribuții specifice domeniilor lor de activitate (art. 9 din Legea nr. 51/1991).

Coroborând ansamblul prevederilor legale menționate cu cele constituționale referitoare la rolul CSAT, rezultă că funcționarea acestei Direcții generale de informații a apărării, inclusiv procedura de numire/eliberare din funcție a directorului general, trebuie supusă aprobării CSAT. Totodată, prin excluderea prezenței active a CSAT din procedura de eliberare din funcție a directorului general, apreciem că ne aflăm în fața unei măsuri vădite de diminuare a rolului constituțional și legal al CSAT.

Citește și: ”Du-te și pupă-i în c*r pe USR-iștii lui Soros care vând țara!” - Stil și eleganță marca PSD (FOTO)CGMB discută marți majorarea capitalului pentru societățile municipalitățiiBoierii de Vaslui. Cei mai bogați edili din cel mai sărac județ al României. Topul salariilor din administrația locală

La art. I pct. 55 din legea transmisă la promulgare - art. 561 nou introdus - se prevede că ministrul apărării naționale este abilitat să emită ordine și instrucțiuni privind, printre altele, și mobilizarea Armatei României. Față de prevederile art. 92 alin. (1) și (2) coroborate cu cele art. 119 din Constituție, considerăm că se impune clarificarea acestei norme, în sensul precizării condițiilor de emitere a ordinelor și instrucțiunilor care vizează mobilizarea armatei României și anume al introducerii avizului expres al CSAT în această situație.

Potrivit art. I pct. 55 din legea transmisă la promulgare - art. 57 alin. (2) din Legea nr. 346/2006 - numărul de posturi ale Ministerului Apărării Naționale, finanțate de la bugetul de stat, se stabilește prin documentele de planificare a apărării, aprobate potrivit legii. În opinia noastră, norma este lipsită de claritate și precizie, fiind de natură a afecta principiul securității raporturilor juridice, întrucât nu rezultă expres care este actul prin care Ministerul Apărării Naționale exercită această atribuție și care este rolul CSAT în cadrul acestei proceduri. În acest sens, semnalăm că reglementarea în vigoare prevede expres avizul CSAT, dispoziție în acord și cu art. 4 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Legea transmisă la promulgare conține și alte neclarități. Astfel, la art. I pct. 4 din lege - art. 5 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 - este folosită exclusiv sintagma „menținerea capacității de luptă” deși în documentele de planificare a apărării (Carta Albă a Apărării), printre misiunile Armatei României figurează și alte operații decât războiul, cum sunt: sprijinirea autorităților administrației publice centrale și locale, în situații de urgență, acordarea de asistență populației, asigurarea managementului consecințelor dezastrelor și a accidentelor tehnologice. În acest sens, apreciem că este necesar ca această reglementare să utilizeze conceptul de „capacitate operațională”.

Citește și: Scandal uriaș în Camera Deputaților: Eugen Nicolicea și Robert Turcescu s-au făcut reciproc "papagal" și "dihor"Partidul lui Tăriceanu propune dezincriminarea infracțiunii pentru care chiar Tăriceanu a fost trimis în judecată Ministrul Muncii, măsuri de ULTIMĂ ORĂ pentru angajatori

Totodată, la art. I pct. 12 din legea transmisă la promulgare - art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 346/2006 - se prevede că Statul Major al Apărării asigură asistența psihologică și realizarea sprijinului medical operațional în Armata României, fără a se preciza prin intermediul căror structuri. Considerăm că aceste prevederi trebuie corelate cu cele referitoare la atribuțiile Direcției medicale (art. I pct. 22 din legea transmisă la promulgare - art. 20 din Legea nr. 346/2006).

Într-o altă ordine de idei, legea transmisă la promulgare modifică și/sau completează 44 din cele 59 de articole ale Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării, introduce 13 noi articole și abrogă 6 articole din aceasta.

Amploarea modificărilor și completărilor aduse Legii nr. 346/2006, ce schimbă concepția generală și afectează caracterul unitar al acesteia, poate atrage incidența dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora, în măsura în care modificarea sau completarea actului normativ în discuție afectează caracterul său unitar sau dacă privește cea mai mare parte a reglementării în cauză, acesta se înlocuiește cu o nouă reglementare, urmând ca reglementarea inițială să fie în întregime abrogată.

Citește și: PSD și ALDE calcă în picioare Justiția. Ce face Iohannis?S-a aflat în urmă cu PUȚIN TIMP! Modificarea CODURILOR PENALE ... DECIZIE de ULTIMĂ ORĂ lui Florin IordacheFostul consilier al lui Tudose, dezlănțuit împotriva PSD-ALDE: Măreața coaliție a făcut ca legea să fie mai favorabilă magistraților abuzivi și incompetenți. Halal!

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării.


 

Citeşte mai multe despre:   Klaus Iohannis,   lege,   respinsa,   reexaminare,   Parlament,   ministerul apararii,   PSD,   alde
Recomandă stirea:
email
 
 
TOP 5 Politică