Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Afla mai multe                   x
Acasa Ştiri Politică Motivarea CCR privind restrângerea atribuțiilor Curții: "Afectează principiile statul de drept. Ordonanța pune în discuție comportamentul ABUZIV al Guvernului"

Motivarea CCR privind restrângerea atribuțiilor Curții: "Afectează principiile statul de drept. Ordonanța pune în discuție comportamentul ABUZIV al Guvernului"

Un articol de: |

CCR a arătat, joi, în motivarea deciziei de neconstituționalitate a măsurii date de Guvern privind restrângerea atribuțiilor Curții, că astfel erau afectate principiile constituționale și ale statului de drept, potrivit Agerpres.

'Prin Legea pentru modificarea alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, supusă controlului de constituţionalitate, este eliminată atribuţia Curţii de a se pronunţa asupra constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului. De asemenea, Curtea reţine că, după sesizarea sa cu neconstituţionalitatea legii sus menţionate, şi înainte ca instanţa de contencios constituţional să se pronunţe asupra acesteia, Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. (...) Din examinarea prevederilor articolului unic din legea criticată şi a prevederilor articolului unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012, Curtea constată că acestea consacră o soluţie legislativă identică, având exact acelaşi conţinut normativ. (...) Sub acest aspect, Curtea constată că, potrivit jurisprudenţei sale, actele de reglementare primară ulterioare nu pot păstra conţinutul normativ al unei norme legale neconstituţionale şi să se constituie astfel într-o prelungire a existenţei acesteia'', arată judecătorii.

De asemenea, în motivarea Curţii la decizia privind neconstituţionalitatea legii de restrângere a atribuţiilor CCR se arată, totodată, că soluţia aleasă de Guvern de a adopta, cu puţin timp înainte ca instanţa de contencios constituţional să se pronunţe asupra constituţionalităţii legii cu care a fost sesizată, o ordonanţă de urgenţă, care preia integral conţinutul normativ al legii criticate, ''pune în discuţie comportamentul neconstituţional şi abuziv al Guvernului faţă de Curte''.

Curtea asigură controlul de constituţionalitate al actelor, procedurilor sau împrejurărilor cu privire la care a fost sesizată, constatând conformitatea sau neconformitatea acestora cu Legea fundamentală, arată CCR.

''Pe de altă parte, în jurisprudenţa sa, referitoare la atribuţia de a se pronunţa asupra constituţionalităţii hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, hotărârilor plenului Senatului şi hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, Curtea şi-a circumstanţiat competenţa de control al constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului, instituită ca urmare a modificării şi completării art. 27 din Legea nr. 47/1992, precizând că pot fi supuse controlului de constituţionalitate numai hotărârile Parlamentului adoptate după conferirea noii competenţe, hotărâri care afectează valori, reguli şi principii constituţionale sau, după caz, organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional'', menţionează CCR.

Totodată, CCR constată că o dimensiune a statului român o reprezintă justiţia constituţională, înfăptuită de Curte, ''autoritate publică politico-jurisdicţională care se situează în afara sferei puterii legislative, executive sau judecătoreşti, rolul său fiind acela de a asigura supremaţia Constituţiei, ca Lege fundamentală a statului de drept".

''Controlul de constituţionalitate, în ansamblul său, şi, integrat acestuia, controlul de constituţionalitate al hotărârilor Parlamentului care pun în discuţie valori şi principii constituţionale, nu este numai o garanţie juridică fundamentală a supremaţiei Constituţiei. El reprezintă, un mijloc pentru a înzestra Curtea Constituţională cu o capacitate coerentă de expresie, de natură să asigure eficient separaţia şi echilibrul puterilor într-un stat democratic'', mai susţine CCR în motivare.

În consecinţă, modificarea legislativă ''nu face decât să ştirbească autoritatea Curţii Constituţionale - instituţie fundamentală a statului şi să înfrângă astfel principiile statului de drept, conducând la dificultăţi deloc imprevizibile în realizarea unei politici de stat adecvate consolidării şi dezvoltării unui stat democratic, în care respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie''.

Curtea constată, de asemenea, că excluderea de la controlul de constituţionalitate a tuturor hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, hotărârilor plenului Senatului şi hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului nu se fondează pe statul de drept, ci, eventual, pe considerente de oportunitate, care, prin esenţa sa, presupune subiectivismul, interpretarea şi arbitrariul.

Vezi AICI motivare în privința referendumului.

Citeşte mai multe despre:   motivare,   CCR,   restrangere,   atributii,   principii,   Constitutie
Recomandă stirea:
email
 
 
TOP 5 Politică