Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri București centenar CENTENAR 2018. Biblioteca Central Universitară “Carol I”, inima culturii române! ‘Strada De C'arte’ sau cum au făcut cărțile România și 'mai MARE’ (FOTO)

CENTENAR 2018. Biblioteca Central Universitară “Carol I”, inima culturii române! ‘Strada De C'arte’ sau cum au făcut cărțile România și 'mai MARE’ (FOTO)

Un articol de: B1.ro - 22 Aug 2018, 11:55
București centenar

Material realizat în cadrul "București-Centenar" - Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

Centenarul Marii Uniri este marcat într-un mod deosebit de Biblioteca Central Universitară “Carol I” din București.

În era tehologiei, mulți tineri bucureşteni, şi nu numai, obişnuiesc să vină la BCU (cum este numită Biblioteca Centrală cel mai adesea) pentru a pătrunde în universul cărţilor.

Istoria bibliotecii pornește de la dorința Regelui Carol I, care, la 3 mai 1891, într-o scrisoare adresată Preşedintelui Consiliului de Miniştrii, îşi declara „dorinţa de a înfiinţa un aşezământ spre binele tinerimii universitare de la toate facultăţile din ţară, înzestrat cu o bibliotecă întotdeauna deschisă”.

Lucrările au început în anul 1891 și s-au încheiat în 1893, iar concepția edificiului i-a fost încredințată arhitectului francez Paul Gottereau.

După dotarea și amenajarea clădirii, la 14 martie 1895 Regel Carol I a inaugurat Fundaţia Universitară ce avea să-i poarte numele.

Foto: Wikipedia

Mireille Radoi, directorul Bibliotecii Central Universitară, ne-a vorbit despre importanța instituției în spațiul cultural românesc, despre lume cărților, a publicului țintă, dar și despre proiectele pe care le-au pregătit în anul celebrării a 100 de ani de la Marea unire.

B1.RO: Cum celebrează BCU „Carol I” Centenarul Marii Uniri?

Mireille Radoi: Ne-am propus să  transformăm biblioteca și într-un spațiu viu de socializare, de promovare a valorilor culturale autentice românești, de punere laolaltă a ceea ce se întâmpla în mod tradițional într-o bibliotecă și ceea ce trebuie să fie ea astăzi.

Noi am debutat pentru Centenar la 1 decembrie 2017. Am lansat o campanie de 100 de permise gratuite cu valabilitate de 100 de zile. Asta ca să atenționăm utilizatorii noștri, care sunt în proporție de 90% studenți, că urmează un an important pentru România.

B1.RO: Știm că aveți în desfășurare o serie de evenimente culturale, științifice și educative de cel mai înalt nivel academic. Povestiți-ne despre acestea.

Mireille Radoi: Împreună cu Romfilatelia și Academia Română am avut o sesiune, în luna martie, de comunicări științifice dedicate Centenarului, care a fost urmată de lansarea emisiunii de mărci poștale – Făuritori ai Marii unirii, care omagiază personalitățile care au contribuit la realizarea celui mai important ideal al românilor.

Mireille Radoi: De asemenea, în 21 septembrie, în timpul “Strada De C'arte”, ediția a VII-a, vom avea cea de a doua parte a acestui eveniment.

Va fi un eveniment de cea mai înaltă ținută academică.

Foto: bcub.ro

Emisiunea de mărci poștale este disponibilă în magazinele Romfilatelia.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei este ilustrat Miron Cristea, primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Portretul Cardinalului Iuliu Hossu, episcop greco-catolic, este reprodus pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei. Pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei este reliefat portretul lui Iuliu Maniu, luptător pentru cauza națională a românilor din Transilvania. Portretul lui Ion I.C. Brătianu, prim-ministru în perioada Primului Război Mondial, este redat pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei. Pe colița  nedantelată a emisiunii de mărci poștale, cu valoarea nominală de 16 lei, este ilustrat Regele Ferdinand I, alături de alți făuritori ai Marii Uniri: Take Ionescu, Alexandru Vaida-Voevod, Constantin Stere, Samoilă Mârza, Gheorghe Pop de Băsești, Sextil Pușcariu, Iancu Flondor și Ion Nistor, iar pe timbrul coliței este reprodusă stema României mici, care avea reprezentate pe scut teritoriile cuprinse în granițele țării până în 1918.

 

Foto: bcub.ro

Mireille Radoi:  De asemenea, am reușit să încheiem deja un volum de cercetare bibliografică asupra periodicelor cu specific bisericesc, în colaborare cu biblioteca Sfântului Sinod. Volumul va fi lansat în timpul festivalului “Strada De C'arte”.

Tot atunci vom avea o expoziție “Marele război, un pas către marea unire. Ecouri interne și internaționale”, cu cei mai semnificativi autori și titluri de carte din propriile colecții referitoare la momentul întregirii neamului.

Totodată, în luna mai a fost lansat un volum de 500 de pagini – Eroinele României Mari. Destine din linia întâi. Lucrarea, apărută în seria de publicații dedicate Centenarului Marii Uniri la Editura Muzeul Literaturii Române, este rodul unei ample cercetări în biblioteci și arhive, scoțând în evidență jertfa femeilor eroine ale României care au susținut activitatea medicală și umanitară din timpul și de după Primul Război Mondial.

S-a lucrat un an la acest album. Sunt trecute în revistă medalioane cu mari femei și contribuția lor la Marea Unire. De la Regina Maria până  la Ecaterina Teodoroiu. Poate de la Marta Bisescu la persoane mai puțin cunoscute. Toate au avut destine din linia întâi.

Foto: bcub.ro

Spre sfârșitul anului mai avem, în colaborare cu Academia Română, Muzeul Național al Literaturii Române, și Muzeul Național de Artă, o expoziție itinerantă cu tema “Dialoguri România-Franța în perioada 1848-1948”, care va sublinia prin cărți rare, manuscrise, documente oficiale, vederi, spirjinul oferit de Franța în realizarea dezideratelor naționale ale României.

B1.RO: Cum a schimbat internetul publicul și desfășurarea lucrurilor la BCU?

Mireille Radoi:  Cred că trebuie să recunoaștem faptul că ceeea ce însemna cartea în anul 1988 nu mai înseamnă astăzi. Numărul tinerilor care își fac permis la bibliotecă în mod constant scade. E limpede și știm și de ce. Sunt cauze cercetate. Indiferent de performanța managerială, indiferent de localitate, sunt tendințe confirmate la nivel mondial.

B1.RO: De ce? Nu mai sunt interesați tinerii de carte?

Mireille Radoi:  Dacă Socrate credea în dialog, Guttenberg ne-a adus în era tiparului, după care Zuckerberg ne trece strada în era digitală. Nu avem încotro, acesta este profilul utilizatorului.

Este o evoluție firească, fie că ne convine sau nu ne convine.

Asta ne somează pe noi ca instituții să ne reinventăm locul în comunitate. Ne somează pe noi ca profesie să ne redefinim competențele. Iar din punct de vedere rehnologic, să venim la întâlnirea cu un utilizator mult mai aplecat spre folosirea terminalelor electronice și a rețelelor de socializare.

B1.RO: Este pusă la punct BCU din acest punct de vedere?

Mireille Radoi:  Biblioteca noastră are șansa să fi fost prima bibliotecă informatizată din România, însă lucrurile nu au mers la fel de rapid pe cât ne-am fi dorit. Suntem însă încrezători că, printr-un proiect de cercetare pe care l-am câștigat, un proiect care este dedicat aducerii noilor tehnologii, vom face salturi spectaculoase.

Proiectul de va derula în parteneriat cu Universitatea Politehnică București. Sper că vom digitaliza o mare cantitate de volume, dar și de analiză, de extragerea informațiilor din aceste documente după niște chei foarte intuitive, un smart search. Altfel degeaba le digitalizezi dacă te rătăcești între ele.

Avem, de asemenea, un proiect care va face construcția 3D a clădirii. Va oferi un tur interactiv al bibliotecii noastre.

Nu putem să ignorăm timpurile și vremurile actuale.

Foto: bcub.ro

B1.RO: Credeți că vor veni mai mulți tineri la bibliotecă?

Mireille Radoi:  Sunt studii legate de lectura cărților care oferă o înțelegere mai profundă, un plus de cunoaștere față de ’surfingul’ care tinde uneori să fie haotic față de ‘dopamina clickului’. De aceea, rolul bibliotecarului va fi de ‘navigator’. Va oferi ghidajul în acest nou univers digital. De aceea, trebuie să fie și un cercetător, și un informatician, și un sociolog...să aibă competențe multiple.

Trăim sub două dictaturi: idolatria digitală și tirania vizuală.

Predau de peste 20 de ani și văd cum se schimbă profilul studentului. De aproapte 10 ani sunt și director la BCU. Facem și studii despre profilul utilizatorului.

Vedem că dincolo de copiii care sunt îndemnați să citească, tot mai mult se consumă filme, seriale, jocuri.  Abundența ucide dorința.

B1.RO: Ce și-a propus Biblioteca Central Universitară să facă pentru a-i atrage pe tineri?

Mireille Radoi:  BCU și-a propus să iasă în stradă. Să vină la întâlnirea cu utilizatorul, nu doar să stea să-l aștepte și să fie veșnic dezamăgit.

Organizăm foarte multe evenimente, printre care “Strada De C'arte”, festival ajuns anul acesta la a VII-a ediție, în care vrem ca cele șapte arte, reprezentate la cel mai înalt nivel, să vină gratuit la întâlnirea cu un public care nu e în mod obișnuit utilizatorul de bibliotecă. Și, după ce a venit la un atelier, la un concert cu Nicu Alifantis sau la o întâlnire cu un mare regizor, la o proiecție de film, la o expoziție, lucruri care nu sunt în mod obișnuit în portofoliul unei biblioteci, practic transformăm biblioteca într-o platformă de socializare, atunci va fi mai probabil ca el să devină utilizator de bibliotecă.

Ne facem cunsocuți noi, altfel nu va veni spre noi un public din ce în ce mai larg.

B1.RO: Care este rolul cărții în dezvoltarea societații românești?

Mireille Radoi:  Eu cred că bibliotecile sunt infrastructuri critice, din punct de vedere cultural și educațional. Prin ele se selectează și se prezervă memoria socială, respectiv trecutul. Prin ele, pentru că ele aleg ce să caseze, ce să topească și ce să păstreze, deci formatează memoria. Pe de altă parte, cultivă accesul la prezent, la resursele info-Dcumentare prezente, iar pe de altă parte promovează inovația pentru viitor.

Dacă ne gândim la Carol I, fondatorul Bibliotecii Centrale Universitare din București, spunem că a fost cel mai mare om de stat al României pentru că a avut viziunea de a moderniza statul român nu numai prin șosele ci și prin biblioteci, nu numai prin instituții de infrastructură fizică, ci a înțeles importanța pentru tinerimea română, pentru dezvoltarea națiunii, a unei instituții culturale. Tocmai de aceea a și așezat-o, ca dovată a respectului și a dragostei și a înțelegerii importanței bibliotecii, vis a vis de Palatul Regal.

B1.RO: Ce se va intampla în anii viitori, având în vedre interesul noii generații pentru carte?

Mireille Radoi:  Interesul noii generații pentru carte trebuie cultivat. Orice tânăr trebuie să vină la BCU, nu numai pentru ca să citească, ci și pentru a se întâlni cu alți tineri, pentru a se conecta împreună în lecturi în cunoaștere.

B1.RO: Care au fost pierderile bibliotecii la Revoluție?

Mireille Radoi:  Revoluţia din 1989 a venit cu un incendiu devastator pentru bibliotecă. Peste 500.000 de volume au fost pierdute. Datorită impresionantei solidarităţi umane, în numai câţiva ani, cu excepţia documentelor unicat, prin schimburi şi donaţii, cea mai mare parte a fondului de publicaţii avea să fie reîntregită. S-au primit donaţii de peste 100.000 de volume de la persoane şi instituţii din ţară şi peste 800.000 de volume de peste hotare.

Foto: bcub.ro

În contextul Centenarului Marii Uniri, Biblioteca Central Universitară “Carol I” două excepționale albume aflate în colecțiile sale - „1918: Anul întregirii neamului românesc ” și „Alexandru Marghiloman, un mare român ”.

Albumele, editate cu sprijinul Centrului Cultural „Alexandru Marghiloman” fac parte din seria dedicată sărbătoririi Centenarului Marii Uniri și au fost donate Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” de Primăria Municipiului Buzău.

Albumele prezintă impresionante imagini document care ilustrează grafic evenimente istorice generatoare de emoții profunde. Prin fața cititorului se derulează filmul istoriei Unirii, momentele hotărâtoare și protagoniștii Marii Uniri, începând cu Regele Ferdinand, sau primul ministru Alexandru Marghiloman, și continuând cu impunătoare tablouri de mulțimi și grupuri. O atenție deosebită se acordă rolului lui Alexandru Marghiloman în desăvârșirea unirii cu Basarabia și contribuția acestuia în făurirea Marii Uniri.

Albumele „1918 - Anul întregirii neamului românesc ” și „Alexandru Marghiloman, un mare român ” pot fi consultate în sălile de lectură ale Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

 

În noiembrie 2001 are loc redeschiderea Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti (Unitatea Centrală). La eveniment au participat numeroase personalităţi ale lumii politice şi culturale, atât din ţară cât şi din străinătate.

 În martie 2005 este redeschisă Biblioteca de Istorie. În mai 2006 are loc inaugurarea plăcii comemorative referitoare la completarea denumirii Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” În prezent, Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti este o structură biblioteconomică integrată, formată dintr-o unitate centrală cu profil enciclopedic, 12 biblioteci filiale specializate, funcţionând pe lângă facultăţile Universităţii din Bucureşti, două biblioteci de cămine studenţeşti, o bibliotecă filială în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi o bibliotecă în cadrul Muzeului de Istorie Naţională “Grigore Antipa”.

Colecţiile Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti totalizează 2.063.103 unităţi de înregistrare, cuprinzând o tipologie documentară diversă (cărţi, publicaţii seriale, manuscrise, microcopii, materiale audiovizuale, alte categorii de colecţii).

Material realizat în cadrul "București-Centenar" - Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

Citeşte mai multe despre:   Bucuresti Centenar,   Primaria Municipiului Bucuresti
 
 
 
Loading...