Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri București centenar CENTENAR BUCUREȘTI. Capitala și căile ei către lume. Gările, în prima jumătate a secolului XX (FOTO)

CENTENAR BUCUREȘTI. Capitala și căile ei către lume. Gările, în prima jumătate a secolului XX (FOTO)

Un articol de: -
București centenar

Material realizat în cadrul "București-Centenar" - Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

An de mare sărbătoare pentru români. În 2018 comemorăm 100 de ani de la evenimentul politic major al anului 1918: desăvârșirea statului național român, realizată prin unirea provinciilor românești cu România.

Istoria ultimului secol este strâns legată și de căile ferate, iar unele dintre cele mai mai frumoase şi încărcate de istorie gări din România se regăsesc la București.

Istoricul Georgeta Filitti ne-a povestit despre o parte din gările Capitalei, cum ar fi Gara Obor, Gara Basarab, Gara de Nord, Gara Băneasa, care este și Gară Regală, dar și Gara Filaret, care este și cea mai veche dintre ele.

B1.RO: Când a fost construită prima gară în București?

Georgeta Filitti: Aceste căi ferate își fac loc în Europa în prima jumătate a sec XIX-lea. Investitorii străni erau dispuși să lucreze la noi, numai pe bani foarte, foarte mulți. 

Prima gară inaugurată în spațiul românesc a fost Gara Filaret, în 1869. Drumul până la Giurgiu a durat 2 ore și jumătate. Au plecat două trenuri, unul condus de cel care făcuse și linia Cernavodă - Constanța, inginerul englez John Trevor Barkley, și celălalt tren a fost condus de primul mecanic român, Nicolae Tănase. Trenurile au circulat cu o viteză de  45 km/oră. Unul dintre trenuri purta numele de Mihai Viteazul, iar celălalt, Dunărea. 

Cel care a pus piatra de temelie la această gară a fost "marele gospodar al României", Carol I. 

El a făcut chiar și un drum de control, de la București, la Ploiești. 

În 1960, Gara Filaret a fost dezafectată și s-a decis să fie transformată în autogară, deși iniţial se gândiseră să o transforme în muzeu.

Gara Filaret se află acum pe locul actualei Autogări Filaret.

B1.RO: O altă gară cu încărcătură istorică este Gara Regală Băneasa. Ce ne puteți spune despre aceasta?

Georgeta Filitti: Gara Băneasa este o capodoperă a arhitecturii. Planurile acestei gări au fost întocmite de arhitectul Duiliu Marcu. Ea a fost construită de către Direcția Generală a CFR, în anul 1936, cu scopul de a crea un cadru deosebit pentru primirile regale. De la Gara Băneasa, la 1941, a plecat Antonescu, către Piatra Neamț, și de acolo le-a ordonat românilor să treacă Prutul. 

Acum, trenurile nu mai circulă pe acolo. Se întâmplă rar, și anume doar atunci când Familia Regală o folosește ca punct de plecare și de sosire pentru călătoriile-simbol.

Gara Băneasa a funcționat ca gară regală doar până în anul 1947, după 1950, a fost folosită de către comuniști drept gară de protocol pentru trenurile cu care veneau șefii de stat din România, dar și pentru cei străini.

Din Gara Băneasa a plecat trenul regal care a transportat sicriul cu trupul neînsuflețit al Regelui Mihai I, în data de 16 decembrie 2017, spre Curtea de Argeș, în aplauzele sutelor de oameni prezenţi pe peron.

B1.RO: Principala gară a Capitalei este acum Gara de Nord. De aici se pleacă spre toate colțurile țării. Care este istoria acestui nod feroviar?

Georgeta Filitti: Gara de Nord a fost inagurată la 25 septembrie1872, când se deschide circulația feroviară pe linia Roman-Galați-București-Pitești. A fost numită prima dată Gara Târgoviștei, iar în 1888 revine la denumirea actuală. Un rol important la  construcția ei l-a avut Carol I. 

Acolo era un tunel pe dedesubt pentru că în locul Ministerului Transporturilor, erau atelierele CFR, acolo exista un tunel de comunicare între gară și ateliere. Acum nu mai există. 

Gara de Nord a început să devină neîncăpătoare încă din 1880, în 1928 având șase linii pentru plecări și patru linii pentru sosiri.

Gara de Nord a fost la un pas să fie demolată în 1992.

Dezvoltarea exponențială a Capitalei noastre face ca o gară, care ar fi trebuit să fie la periferia orașului, a ajuns în centru. 

Arhitectul care a făcut primele planuri pentru această gară este Victor Ștefănescu, fratele lui George Ștefănescu, creatorul Operei Române. 

B1.RO: Vorbiține-ne și despre istoria gărilor Basarab, Cotroceni și Obor.

Georgeta Filitti: Gara Basarab apare în nomenclatorul CFR ca gara București Nord Grupa B. La numai o aruncătură de băţ de Gara de Nord, practic aproape imediat ce se termină peroanele, se ajunge la Gara Basarab, construită în anul 1959 şi destinată inițial trenurilor personale care servesc accesului în capitală din zone nu prea îndepărtate: Alexandria, Craiova, Piteşti, Ploieşti, Târgovişte, Titu.

Gara Obor este o altă gară care merită vizitată, chiar şi numai pentru clădirea ei monument istoric. Această micuţă, dar cochetă gară uneşte oraşele Feteşti, Călărași şi Constanţa de Bucureşti.

A existat chiar și Gara Cotroceni, care acum nu mai este. Una dintre intrările Palatului Cotroceni, este fosta clădire a gării. Este cea care se află pe partea cu Șoseaua Panduri.

Material realizat în cadrul "București-Centenar" - Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

 

Citeşte mai multe despre:   Bucuresti Centenar,   Primaria Municipiului Bucuresti
 
 
 
Loading...