Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri București centenar CENTENAR 2018. Povestea 'VERDE' a Bucureștiului. Interviu cu istoricul Alexandru Lancuzov (FOTO)

CENTENAR 2018. Povestea 'VERDE' a Bucureștiului. Interviu cu istoricul Alexandru Lancuzov (FOTO)

Un articol de: B1.ro - 28 Sep 2018, 14:21
București centenar

Material realizat în cadrul "București-Centenar" - Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

Bucureştiul se bucură de numeroase parcuri și grădini, unele cu o îndelungată istorie, altele din perioade mai recente. Parcurile Capitalei rămân oaze de odihnă şi relaxare pentru mulţi bucureşteni și turiști, dar, totodată, sunt locuri care 'vorbesc' despre România. Adevărate obiective turistice, acestea ascund povești interesante de la sfârșitul secolului XIX, început de secol XX. Despre acestea ne-a spus mai multe istoricul și jurnalistul Alexandru Lancuzov.

B1.ro: Vă rugăm să ne povestiți istoria Parcului Cișmigiu, grădina Cișmigiu de odinioară.

Alexandru Lancuzov, istoric și jurnalist: Parcul Cișmigiu se numără printre cele mai vechi grădini publice din București. Inaugurarea grădinii Cișmigiu s-a făcut oficial la 1860. Prima Grădină publică a fost la Kiseleff.

Grădina Cișmigiu sau perla Bucureștilor de altădată este o grădină cu o istorie de aproape 200 de ani. Balta Cișmigiului era o mlaștină, un loc insalubru, așa cum îl denumeau cronicarii vremii, iar domnul Alexandru Ipsilanti, la 1799, poruncește unui reprezentant al "sfatului", care se numea marele Cișmigiu, însărcinat cu scurgerea și curgerea apelor, să construiască o cișmea pentru că una dintre marile probleme ale Bucureștiului de atunci era alimentarea cu apă potabilă. Până acum 100 de ani, oamenii consumau apă din Dâmbovița. Așa a început istoria Cișmigiului, de la Cișmigiu, cel care se ocupa cu scurgerea și curgerea apelor pentru că pe lângă problema alimentării cu apă, și canalizarea reprezenta o altă mare problemă.

B1.ro: A apărut astfel Grădina Cișmigiu. Pe cine puteai vedea plimbându-se în parcul din centrul Bucureștiului?

ALexandru Lancuzov, istoric și jurnalist: În Cișmigiu mergeau cei care făceau parte din clasa medie a Bucureștiului.

Cișmigiul și-a pierdut din farmecul său în perioada comunistă. Epoca de glorie a Cișmigiului a fost aceea după Primul Război Mondial, când chiar și Familia Regală s-a implicat în amenajarea parcului. Atunci Parcul Cișmigiu s-a extins și a devenit o grădină de elită a Capitalei, comparată cu marile parcuri ale Europei Occidentale.

B1.ro: În Parcul Cișmigiu și împrejurul acestuia s-au întâmplat evenimente importante ale vremii. Enumerați-ne câteva dintre acestea.

ALexandru Lancuzov, istoric și jurnalist: Lângă Cișmigiu a fost primul chioșc de ziare din București. Tot pe lângă Cișmigiu a fost construită prima linie de tramvai electric, la 1894. Parcul Cișmigiu nu trebuie privit doar ca pe un spațiu verde . Multe evenimente importante, inclusiv cei 25 de ani de domnie ai lui Carol I s-au sărbătorit la 10 mai, la Cișmigiu, cu festivități fastuoase. S-au întâmplat multe momente importante din istoria Bucureștiului, și, implicit, din istoria vechiului Regat, unde se strângea multă lume, dar și cei mai importanți oameni ai vremurilor.

B1.ro: Un alt parc important al Bucureștiului este Parcul Herăstrău. De unde provine denumirea acestuia?

Alexandru Lancuzov, istoric și jurnalist: Se spune că acolo era un fierăstrău. Denumirea de Herăstrău provine de la o zonă unde se exploata lemnul, pentru că salba de lacuri din nordul Capitalei și cursul Colentinei erau zone bine împădurite. Se spune astfel că denumirea de Herăstrău provine de la o zonă unde se lucra lemnul.

Parcul Herăstrău a fost redenumit Parcul Regele Mihai I.

Parcul Regele Mihai, așa cum îl știm astăzi, s-a construit prin asanarea zonei mlastinoase în perioada 1930-1935. Arhitectul acestui amplu proiect a fost Nicolae Caranfil (1893-1978), cel care a electrificat Bucureștiul. Cu o suprafață de aproximativ 110 ha, fostul parc Herăstrău este cel mai mare al Bucureștiului. Lacul are o suprafață de cca 74 ha, iar aleea ce înconjoară Lacul Herăstrău are o lungime de 5.92 km.

B1.ro: Un alt parc cu istorie al Capitalei este Parcul Carol I. Unii spun că este cea mai interesantă grădină bucureșteană. Așa este?

Alexandru Lancuzov, istoric și jurnalist: Primele amenajări pentru Parcul Carol I au început în 1905 și a fost inaugurat într-un timp record, în iunie 1906. Acolo era zona Dealul Filaretului, o grădină veche, era cișmeaua Filaretului, așa i se spunea, de asemenea, unde se află acum Șoseaua Viilor, era o zonă viticolă a Bucureștiului.

Prima expoziție importantă a țării trebuia să fie amenajată într-o zonă a Bucureștiului care să poată găzdui toată infrastructura necesară, s-a ales această zonă pe Dealul Filaretului, care era pregătită oarecum pentru a suferi aceste transformări importante, pentru că acolo s-au amenajat fel și fel de clădiri, de exemplu, Arenele Romane.

Foto: Facebook

Parcul Carol I, monument istoric, a fost amenajat la iniţiativa lui Ion Lahovari, pentru a servi drept spaţiu al Expoziției Generale Române, organizate cu prilejul aniversării a 40 de ani de domnie ai regelui Carol I. Academicianul Constantin Istrati, a cărui statuie se află  în partea dreaptă a aleii centrale, s-a ocupat de această operaţiune.

În această splendidă oază de linişte şi verdeaţă din Capitală, realizată iniţial de peisagistul francez Eduard Redont, se găsesc valoroase monumente istorice.

Impozantul Mausoleu din Parcul Carol a fost construit în perioada anilor 1959-1963, după planurile arhitectului Ovidiu Maitek.

La intrarea principală în Parcul Carol I se află o impresionată fântână arteziană, numită Fântâna Zodiac. Arhitectul acesteia este Octav Doicescu, iar mozaicurile cu cele 12 semne zodiacale reprezintă opera sculptorului Mac Constantinescu.

Două sculpturi monumentale, numite Giganţii,  aflate de o parte şi de alta a principalei căi de acces sunt operele sculptorilor Dimitrie Paciurea şi Frederic Storck.

Un alt monument este Fântâna Cantacuzino realizată în 1870, în timpul edilului George Grigorie Cantacuzino.

Primul muzeu tehnic din România, aflat de asemenea în incinta parcului, a fost fondat în anul 1909 de către  inginerul Dimitrie Leonida, după modelul Muzeului Transportului din Berlin.  

Ascunsă printre arbori, Fântâna 1906 din Parcul Carol I este un monument ridicat de Serviciul Minelor şi Carierelor pentru Expoziţia Generală Română din 1906.

Nu departe de aceasta se află Arenele Romane, un teatru de vară cu o capacitate de 5.500 de locuri,  ridicat de către arhitectul Leonida Negrescu şi inginerii Elie Radu și George Constantinescu.  

În apropierea Parcului se afla Castelul Vlad Ţepes, inaugurat tot în anul de graţie 1906,  realizat la sugestia Regelui Carol I.

B1.ro: O altă oază de liniște în capitala europeană București este Grădina Botanică „Dimitrie Brândză”. Când a apărut și la inițiativa cui?

Alexandru Lancuzov, istoric și jurnalist: Grădina Botanică, zona Mănăstirii Cotroceni, pănă să devină ceea ce este astăzi, a suferit câteva modificări, dar cu ajutorul doctorului Carol Davila și a lui Dimitrie Brândză a ajuns să fie cu adevărat o grădină botanică. S-a și extins. Era o zonă foarte frumoasă, zona aceasta care a devenit Grădină Botanică.

Grădina Botanică a Universității din București a fost intemeiată în 1860 și este situată în cartierul Cotroceni din București, România. Grădina a fost mutată în spațiul actual în 1884 de către Dimitrie Brândză, botanist român, unul dintre întemeietorii școlii botanice românești, și de către Louis Fuchs, arhitect peisagist belgian.

Acoperă o suprafață de 17,5 hectare (inclusiv 4.000 m² de sere) și are peste 10.000 specii de plante.

B1.ro: Zona Kiseleff, ce poartă numele generalului reformator rus Pavel Dmitrievich Kiseleff a fost încă din secolul XIX o zonă a lumii bune. Și astăzi este la fel. Povestiține-ne, vă rugăm, mai multe despre parcul și grădina ce-i poartă numele contelui trimis de Țarul rus în Țara Românească.

Alexandru Lancuzov, istoric și jurnalist: Lucrările de amenajare peisagistică ale Parcului și Grădinii Kiseleff au început pe la 1830. Tot acolo se afla și o mașină cu aburi, care, pentru prima dată, în București, în 1847, a adus apă bucureștenilor, era un lucru neobișnuit pentru acele vremuri ca o apă curată, o apă din izvoare, să fie dată norodului, cum se spunea atunci.

Grădina și Șoseaua Kiseleff, care erau locurile de preumblare ale elitei bucureștene, a suferit modificări importante. Erau delimitate de niște ronduri. Primul rond era în zona actuală a străzii Arhitect Ion Mincu, unde era Monetăria. Acolo era o fântână pentru că Podul Mogoșoaiei, actuala Calea Victoriei, se termina în zona Guvernului. De altfel, era bariera orașului, cum i se spunea atunci.

Acolo, practic, lumea bună a Bucureștilor ieșea la plimbare cu trăsura, vara în trăsuri deschise, iarna, poate cel mai pitoresc peisaj, cu sănii. Apoi au început să apară și bicicletele și, după anul 1900, primele automobile.

Era foarte interesant să vezi cum toate aceste mijloace de transport, trăsuri, tramvaiele cu cai care întorceau acolo, la barieră, și, mai târziu, automobilele, își făceau loc într-o zonă verde, poate una dintre cele mai aglomerate.

Sunt cunoscute fotografiile realizate atunci în care bărbații se plimbau pe acolo în cele mai mai frumoase costume, iar doamnele își etalau cele mai alese ținute.

Foto: merg.in / Parcul Kiseleff

Foto: Ziarul Metropolis / Soseaua Kiseleff și Muzeul Țăranului

Alte parcuri ale Bucureștiului sunt: Parcul Tineretului, Parcul Icoanei, Parcul Eroilor, Parcul Moghioroș, Parcul Circului, Parcul IOR, Parcul National...etc.

Foto: Zile si Nopti / Parcul Circului

Foto: Shtiu.ro / Parcul IOR

Foto: Youtube / Parcul Tineretului

Amintim că anul acesta, cu ocazia Centenarului Marii Uniri, primarul Capitalei, Gabriela Firea, împreună cu preşedintele parlamentului lituaninan au inaugurat, în luna aprilie, „Parcul 100 de stejari”,

Parcul este dedicat Centenarului Marii Uniri şi este, totodată, simbolul al aniversării a 100 de la Restaurarea Lituaniei.

Material realizat în cadrul "București-Centenar" - Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

Citeşte mai multe despre:   Bucuresti Centenar,   Primaria Municipiului bucuresti
 
 
 
Loading...