CENTENAR 2018. Muzeul Național al Literaturii Române adăpostește un autentic tezaur care redă ”într-o imagine metaforică profunzimea și complexitatea întregii arte a cuvântului în literatura română”

CENTENAR 2018. Muzeul Național al Literaturii Române adăpostește un autentic tezaur care redă ”într-o imagine metaforică profunzimea și complexitatea întregii arte a cuvântului în literatura română”
Foto: wikipedia.org

Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

Pe strada Nicolae Crețulescu nr. 8, din București, nu departe de Ateneul Român și într-una dintre cele mai cochete zone ale Capitalei se află Muzeul Național al Literaturii Române. Actualul sediu al instituției a fost inaugurat în anul 2017, însă povestea Muzeului Literaturii este mult mai veche și, pe alocuri, destul de zbuciumată.

Muzeul Național al Literaturii Române a fost înființat la 1 iunie 1957, de academicianul Dumitru Panaitescu – Perpessicius.

Inițial, acesta a funcționat în casa Toma Stelian din șoseaua Kiseleff nr. 10, actualul sediul al Partidului Social-Democrat.

Între anii 1964 și 1966, instituția și-a avut sediul în casa care i-a aparținut scriitorului Mihail Sadoveanu, din strada Muzeul Zambaccian, pentru ca din 1967 Muzeul să fie mutat pe bulevardul Diacia, Casa Scarlat Kretzulescu.

În prezent, instituția adăpostește peste 300.000 de piese, organizate în nu mai puțin de 300 de colecții. Este vorba, fără doar și poarte, despre un autentic tezaur literar, care redă ”într-o imagine metaforică profunzimea și complexitatea întregii arte a cuvântului în literatura română”, după cum apreciază conf. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul general al Muzeului.

”Muzeul Național al Literaturii Române deține un autentic tezaur literar format din manuscrise, cărți vechi și rare, documente istorico-literare, obiecte personale și piese de mobilier care au aparținut scriitorilor români, obiecte de artă plastică (pictură, grafică, sculptură), periodice, fotografii, înregistrări audio-video care redau într-o imagine de ansamblu profunzimea și complexitatea întregii arte a cuvântului în literatura română, plasată în context național și universal deopotrivă”, a declarat Ioan Cristesu, potrivit site-ului mnlr.ro.

Cei care trec pragul Muzeului pot lua contact aici cu manuscrise ale unor scriitori români ca Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, Ion Luca Caragiale sau Titu Maiorescu, dar și ale unor autori străini precum Marcel Proust, Thomas Mann, Paul Valery, Giovanni Papini sau Giuseppe Ungaretti.

Foto: mnlr.ro

În noul său sediu din centrul Capitalei, Muzeul Literaturii este organizat în funcție de genurile literare. Astfel, parterul este dedicat poeziei, la etaj se regăsesc piese ce țin de proză, eseistică, istorie și critică literară, în timp ce mansarda este locul dedicat dramaturgiei.

De asemenea, fiecare sală a Muzeului reprezintă, de fapt, un spațiu autonom, care ilustrează o anumită tematică, de la limbajul poetic, la personaje celebre sau mari povestitori.

În plus, „cronologia este urmărită în cadrul fiecărui gen literar prin intermediul temelor propuse. Fiecare sală a muzeului reprezintă în prezent un concept în sine, iar prin parcurgerea tuturor sălilor vizitatorul are acces și poate recupera interactiv un discurs expozițional unitar și complex. Expunerea patrimoniului este realizată tradițional, cu ajutorul vitrinelor și suporturilor lucrate însă cu mijloace moderne, având un design inedit, dar în egală măsură realizată cu mijloace tehnologice de ultimă generație, îmbinând acest discurs muzeal clasicizat astăzi cu un discurs virtual alternativ și cu ajutorul unui limbaj computerizat extrem de accesibil generațiilor actuale”, mai precizează directorul general al instituției, potrivit aceleiași surse.

Foto: mnlr.ro

Pe lângă sutele de mii de piese aflate la dispoziția vizitatorilor, Muzeul Național al Literaturii Române are în custodie și mai multe case memoriale ale unor mari scriitori români. Este vorba despre Casa Memorială ”Tudor Arghezi – Mărțisor”, Casa Memorială „George și Agatha Bacovia”, Casa Memorială ”Ion Minulescu și Claudia Millian”, Casa Memorială „Liviu și Fanny Liviu Rebreanu” și, mai nou, Casa Memorială ”Anton Pann”.

Iar dincolo de expozițiile permanente, pe tot parcursul anului 2018, Muzeul Național al Literaturii Române a marcat împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire printr-o serie de evenimente, de la expoziții și proiecții de film, până la festivaluri. Dintre acestea amintim Expoziția ”Scriitori Români în Primul Răzoi Mondial”, care conține fotografii, pagini de corespondență, memorii, jurnale, obiecte de colecție ale scriitorilor români, în special din arhiva Muzeului Național al Literaturii Române, dar și din alte instituții, precum Arhivele Naționale ale României și arhiva Academiei Române; Expoziția Foto-documentară de la Chișinău ”Unirea Basarabiei Cu România – Primul Pas Spre Întregirea Țării” sau Festivalul Capitalelor Națiunilor Centenare.

Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

Urmăriți B1TV.ro și pe