Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri București centenar CENTENAR 2018. Palatul Cotroceni, locul unde a fost semnată “Proclamaţia către ţară” prin care se afirma idealul naţional al unirii Transilvaniei şi Bucovinei cu România (FOTO)

CENTENAR 2018. Palatul Cotroceni, locul unde a fost semnată “Proclamaţia către ţară” prin care se afirma idealul naţional al unirii Transilvaniei şi Bucovinei cu România (FOTO)

Un articol de: B1.ro - 26 Oct 2018, 11:57
București centenar

Material realizat în cadrul "București-Centenar" - Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

Palatul Cotroceni este cunoscut astăzi de orice român drept sediul Administrației Prezidențiale. Povestea sa este însă una foarte veche și împletită, practic, cu parcursul istoric al României, de Palatul Cotroceni legându-se numele mai multor domnitori și regi ai țării, de la Șerban Cantacuzino, până la Ferdinand.

Istoria sa a început în a doua jumătate a secolului XVII-lea, când pe dealul unde se află astăzi Palatul se întindea o parte din codrii Vlăsiei. Aici, domnul Șerban Cantacuzino a ridicat, în 1679, o mănăstire, construcția bisericii și a anexelor fiind încheiată în 1681. Alături de lăcașul de cult a fost ridicat și palatul domnesc, construit în stil baroc, având ca sursă de inspirație palatele din Europa Occidentală.

Ulterior, proiectul a fost continuat de domnitorul Constantin Brâncoveanu, care s-a recules deseori la mănăstirea de pe dealul Cotrocenilor.

A urmat apoi o perioadă zbuciumată, plină de evenimente care au marcat parcursul țării. Astfel, în timpul revoluției dn 1821, conducătorul ei, Tudor Vladimirescu, își așează tabăra pe domeniul Cotroceni, acesta devenind centrul revoluției, potrivit site-ul muzeulcotroceni.ro.

Foto: bucuresti-centenar.ro/Institutul Național al Patrimoniului

Mai târziu, tot la Cotroceni are loc actul final al Revoluției de la 1848, aici fiind citită proclamația Înaltei Porți, urmată de arestarea şi încarcerarea a numeroşi revoluţionari şi notabili ai Capitalei.

Un punct de referință în istoria Palatului Cotroceni este legat și de domnia lui Barbu Știrbei. În 1852, acesta transformă Palatul în reședința sa de vară, după ce întreg ansamblul a trecut printr-un proces de modernizare și redecorare, sub coordonarea arhitectului Anton Hefft. În urma acestor lucrări, nu doar Palatul a căpătat un aspect modern, comparabil cu alte edificii europene, ci și parcul din exteriorul acestuia a fost refăcut cu ajutorul arhitectului peisagist Carl Meyer. Atunci a fost ridicat un zid care înconjura domeniul și au fost montate felinare pentru ilumnatul public.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza este cel în timpul domniei căruia Palatul Cotroceni devine o reşedinţă oficială de nivel european. Astfel, între anii 1859 și 1866, aspectul Cotroceniului se schimbă din nou, vechile case domneşti fiind transformate, decorate şi remobilate cu piese elegante în stil Seconde Empire (Napoleon al III-lea) şi obiecte de artă decorativă de inspiraţie occidentală, după cum se arată pe site-ul oficial al instituției.

Și tot în această perioadă, la Palatul Cotroceni încep să se ia importante decizii politice pentru țară. De aici, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a emis mai multe decrete și a impus reforme ”care au dus la unificarea administrativ-teritorială a Principatelor Unite şi au demarat procesul de modernizare a societăţii româneşti în ansamblul ei”. Legea secularizării averilor mănăstireşti (1863), legea electorală (mai 1864), legea rurală (august 1864), legea instrucţiunii publice (decembrie 1864) sunt doar câteva dintre actele normative adoptate în această perioadă.

Alte momente importante în istoria Palatului Cotroceni au legături cu venirea în țară a lui Carol I de Hohenzollern, ca principe, în anul 1866, obţinerea independenţei statului (1878) şi proclamarea României ca Regat (1881).

Dincolo de noua etapă de renovare la care a fost spusă clădirea, Cotroceniul a fost transformat, prin grija Reginei Elisabeta, într-un veritabil loc de cultură, unde își dădeau întâlnire numeroși oameni ai artelor și literelor.

Și tot Regina Elisabeta a fost cea care, în timpul Războiului de independență dintre 1877 și 1878, a organizat la Cotroceni un spital, în care au fost tratați răniții de pe front.

Succesorul Regelui Carol I, Ferdinand, cel în timpul căruia a fost înfăptuită Marea Unire, și-a pus și el amprenta asupra complexului de la Cotroceni. Pentru noua familie regală a României, între anii 1893 și 1895, pe fundația palatului domnesc a fost construit un nou palat. Lucrările au fost coordonate de arhitectul francez Paul Gottereau, iar pentru dărâmarea vechilor construcții și ridicarea noului edificiu, Guvernul a alocat suma de 1.700.000 lei. Construcția sa a început în 1888, iar Principesa Maria și Principele Ferdinand s-au mutat aici în 1896.

Foto: historia.ro

După Marea Unire, arhitectul român Grigore Cerchez a fost cel care a realizat aripa nordică a clădirii, în stil național romantic, adăugând o sală mare, cu o terasă deasupra și două foișoare cu coloane, dintre care unul era replica faimosului foișor de la Mănăstirea Hurezi. (sursa: Wikipedia.org)

Interioarele Palatului au fost amenajate după gusturile Reginei Maria, în stilurile Art-Nouveau şi neoromânesc.

În august 1916, în marea sufragerie de gală de la Palatul Cotroceni, (din 1925 – Salonul Cerchez) s-a desfăşurat Consiliul de Coroană, în cadrul căruia s-a luat decizia ieşirii din starea de neutralitate şi intrarea României în război alături de Puterile Aliate – Franţa, Anglia şi Rusia. (sursa: Jurnalul.ro)

A doua zi, în același loc, Regele Ferdinand și membrii Guvernului au semnat “Proclamaţia către ţară” prin care se afirma idealul naţional – unirea Transilvaniei şi Bucovinei cu România.

Iar în ziua Marii Uniri, 1 decembrie 1918, Regele Ferdinand și Regina Maria s-au întors la București din refugiul de la Iași și au organizat la Palatul Cotroceni, “în marea sală de bal”, o recepție la care au participat miniştrii aliaţi, miniştrii români, ofiţeri români şi străini.

Tot la Palatul Cotroceni au fost primiți, în zilele următoare delegații ale bucovinenilor, transilvănenilor și basarabenilor, reprezentanți ai provinciilor românești recent unite cu țara.

Foto: historia.ro/ Marea Sufragerie de Gală, așa cum arăta atunci când a găzduit Consiliul de Coroană din august 1916

De la reședință a familiei regale, Palatul Cotroceni a fost transformat în perioada comunistă, între 1949 și 1976, în Palat al Pionierilor. Cutremurul din 1977 a avariat puternic construcția, lucrările de renovare desfășurându-se pe parcursul a zece ani.

Foto: muzeulcotroceni.ro

Foto: muzeulcotroceni.ro

Iar în 1984, Nicolae Ceaușescu dă un ordin ca biserica mănăstirii Cotroceni, cea ridicată în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino, să fie demolată.

După 1989, Palatul Cotroceni a devenit sediul Președinției României, iar începând din 1991, corpul istoric al palatului a fost deschis vizitatorilor, devenind Muzeul Cotroceni.

Foto: muzeulcotroceni.ro

Material realizat în cadrul "București-Centenar" - Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

Citeşte mai multe despre:   Primaria Municipiului Bucuresti,   Bucuresti-Centenar