Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri București centenar BUCUREȘTI CENTENAR. Lupta pentru România Mare, în imagini. Silvian Ionescu, istoric: O fotografie face mai mult decât 1000 de cuvinte (FOTO)

BUCUREȘTI CENTENAR. Lupta pentru România Mare, în imagini. Silvian Ionescu, istoric: O fotografie face mai mult decât 1000 de cuvinte (FOTO)

Un articol de: -
București centenar

Material realizat în cadrul "București-Centenar" - Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

Este un an de sărbătoare pentru românii de pretutindeni. Celebrăm o sută de ani de istorie, o sută de ani de România Mare şi este foarte important să facem o incursiune în trecut, pentru a afla lucruri neştiute sau poate, mai puţin ştiute, despre ceea ce s-a întâmplat în 1918. Să vedem, până la urmă, cum am ajuns să spunem astăzi "sunt mândru că sunt român".

Imaginile stau mărturie. Pe baza fotografiilor surprinse de artiştii vremurilor s-a scris istoria acestei minunate țări.

Foto: Wikipedia

Cel mai important fotograf al vremurilor ne face să trăim, la un secol distanță, ceva din „culoarea”, speranța și gravitatea acestor zile însemnate. Samoilă Mârza, cunoscut drept fotograful Marii Uniri, a fost singurul care a imortalizat discursurile importante susținute la Alba Iulia.

Despre importanța imaginilor pentru identitatea poporului român ne-a vorbit Adrian Silvan Ionescu, doctor în ştiinţe istorice.

Foto: Wikipedia

Dacă singurele imagini ale Marii Uniri de la Alba Iulia le datorăm unui singur om, fotograful Samoilă Mârza, fără Serviciul Fotografic și Cinematografic al Armatei Române Marele Război nu ar fi avut chip. Toate filmările şi fotografiile păstrate în Arhivele Naționale, la Muzeul Național Militar, la Arhiva Națională de Film sunt opera nepreţuită a celor câţiva fotografi, cameramani care au activat în vremea Primului Război Mondial în armata română.

B1.RO: Ce ne puteți spune despre acest serviciu şi despre contribuţia sa la producerea şi conservarea iconografiei Marelui Război?

Adrian Silvan Ionescu, doctor în ştiinţe istorice: Comandant ale acestui serviciu este numit un locotenent în rezervă, la origine arhitect, pe nume Ion Oliva, care la începutul lui 1917, când armata este deja în Moldova, oferă un regulament după care urma să se ghideze acest serviciu fotografic al Armatei.

Pe 2 ianuarie 1917, el înaintează marelui Stat Major aceste idei ale sale pe care trebuie să le urmeze fotografii aflați în subordinea sa.

Unii dintre forografi erau de origine maghiară, asutriacă sau erau evrei. Toți aceștia, care erau deja înrolați, au fost eliminați. Puteau să se transforme în spioni. Se păstrează deci numai militarii români

Foto: Historia

B1. RO: Despre Ion Oliva, șeful acestui serviciu, nici acum nu se știu foarte multe date.

Adrian Silvan Ionescu, doctor în ştiinţe istorice: Unii spun că era ofițer francez de origine română, alții că era ofițer român, paradoxal nici fotografii prea multe ale acestuia nu se cunosc.

Foto: Historia

B1.RO: Cum era structurat și cum funcționa acest serviciu?

Adrian Silvan Ionescu, doctor în ştiinţe istorice: Ion Oliva vine cu o idee interesantă. El spune că monumentele care au fost distruse de inamic pe linia de luptă vor fi fotografiate din mai multe unghiuri, pentru ca, după încheierea păcii să le putem reconstitui.

Fiecare corp de armată avea arondați doi fotografi. Pentru fiecare fotografie trebuiau să facă niște rapoarte detailate, cu locul, ziua, ora de unde au fost luate imaginile. Apoi erau trimise în spatele frontului, la unități, iar de acolo imaginiile erau copiate la diferite dimensiuni și deveneau fie material de propagandă, fie păstrate pentru istoricul războiului.

La sfârșitul războiului, când era șef al Serviciului Sava Georgescu, se face o listă cu tot materialul executat. Sunt mii de fotografii.

S-au executat, de asemenea, și multe filme. Acestea erau developate în Franța

Foto: Historia

Imaginile din război  înfățișează oroarea și este destinată propagandei.

Foto: Historia

Adrian Silvan Ionescu, doctor în ştiinţe istorice: Fotografii militari erau ei înșiși combatanți. Puteau să cadă pe front oricând.

B1.RO: Au existat forografii cenzurate?

Adrian Silvan Ionescu, doctor în ştiinţe istorice: Cu siguranță. Le distrugeau pur și simplu. Nu s-a creat un fond de rezervă.

Foto: Historia

B1.RO:  Cum ar fi arătat istoria fără fotografii?

Adrian Silvan Ionescu, doctor în ştiinţe istorice: Mult mai săracă. O imagine face mai mult decât 1000 de cuvinte. Putem să redescoperim istoria după aceste imagini.

Spre exemplu, la Muzeul Națioanl Militar a fost descoperită o ladă ce nu mai fusese deschisă din 1927-1930, în care se aflau fișele acestor fotografii.

 Materialul vizual a fost la îndemâna oricui, dar au fost folosite foarte puțin.

Foto: Historia

B1.RO:  În perioada de tranziție dintre terminarea Primului Război Mondial și Marea Unire, ce fotografii avem, ce dovezi avem?

Adrian Silvan Ionescu, doctor în ştiinţe istorice: Ce este extrem de ciudat este că, la Marea Unire de la 1 decembrie de la Alba Iulia nu a fost niciun fotograf de front. A fost doar Samuilă Mârza, care a făcut câteva clișee. Este singura documentație despre Marea Unire, despre prezența lui Iuliu Hossu , care a citit o proclamație, a lui Iuliu Maniu și alte personalități formidabile prezente. Nu s-au făcut decât acele câteva imagini care sunt iconice pentru  istoria românească. Probabil că lucrurile s-au derulat atât de rapid încât nu s-au pus de acord anumite organizații.

Fotograful Unirii - Samoilă Mârza avea doar 32 de ani la 1 decembrie 1918, iar cu câteva zile înainte se întorsese din război. Ca să ajungă la Alba a mers 11 kilometri, cărând aparatul pe bicicletă.

Foto: Historia

Istoricul Liviu Zgârciu povesteşte că Samoilă Mârza a ajuns "fotograful Unirii" dintr-o întâmplare, deoarece fotograful Arthur Bach, angajat oficial de către organizatorii Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, nu s-a prezentat pentru a imortaliza evenimentele.

Fotograful a realizat, în 1919, un album despre 1 Decembrie 1918, numit "Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri", pe care l-a oferit cadou unor personalităţi ale perioadei respective: Regele Ferdinand I, primul ministru I.C. Brătianu, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, generalul francez Henri Mathias Berthelot. 

Samoilă Mârza a reuşit, de-a lungul timpului, să imortalizeze evenimente istorice importante, precum vizita Regelui Ferdinand I din anul 1919 de la Alba Iulia, Abrud şi Câmpeni, încoronarea Regelui Ferdinand I cu Regina Maria, în 22 octombrie 1922, la Alba Iulia, sau în 1928 - manifestările organizate la Alba Iulia pentru a marca împlinirea a zece ani de la Marea Unire.

Foto: Wikipedia

Foto: Wikipedia

Foto: Wikipedia

Foto: Wikipedia

Fotografia a scris istorie și în București. Și pentru că nu se poate vorbi despre Centenarul Marii Uniri fără a trece în revistă istoria Capitalei, prezentăm o serie de fotografii care ilustrează Bucureștiul vechi și nou.

 

Foto: Wikipedia

Foto: Wikipedia

Foto: Wikipedia

Bucureștiul de azi

Foto: Ro Turism/ Centrul Vechi al Capitalei

Foto: Bucuresti Optimist / Cristian Vasile

Foto: Bucuresti Optimis

Foto: Bucuresti Optimis / Andrei Birsan

În anul 2018 comemorăm 100 de ani de la evenimentul politic major al anului 1918: desăvârșirea statului național român, realizată prin unirea provinciilor românești cu România. La început a fost unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), mai apoi unirea Bucovinei cu România (28 noiembrie 1918), iar în final unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Țara Mamă, România (1 decembrie 1918). Cele trei uniri formează împreună Marea Unire de la 1918, iar în 2018, la 100 de ani de la acele evenimente, sărbătorim CENTENARUL MARII UNIRI.

Material realizat în cadrul "București-Centenar" - Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citeşte mai multe despre:   Bucuresti Centenar,   Primaria Municipiului Bucuresti
 
 
 
Loading...