Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri București centenar Un secol de istorie a Capitalei în Palatul Șuțu: Rafinament, bogăție și tradiție. Istoria acestui reper cultural se adânceşte în vremuri vechi, încă din timpul lui Costache Şuţu (FOTO)

Un secol de istorie a Capitalei în Palatul Șuțu: Rafinament, bogăție și tradiție. Istoria acestui reper cultural se adânceşte în vremuri vechi, încă din timpul lui Costache Şuţu (FOTO)

Un articol de: - 27 Apr 2018, 15:24
Un secol de istorie a Capitalei în Palatul Șuțu: Rafinament, bogăție și tradiție. Istoria acestui reper cultural se adânceşte în vremuri vechi, încă din timpul lui Costache Şuţu (FOTO) București centenar

Material realizat prin Programul Cultural București - Centenar cu sprijinul Primăriei Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

Palatul Suţu, una dintre cele mai vechi reşedinţe aristocratice din Bucureşti, este un reper istoric situat chiar în centrul orașului. În anul Centenarului, palatul ce găzduieşte în prezent Muzeul Municipiului Bucureşti își așteaptă vizitatorii într-o călătorie istorică, veche de mai bine de un secol.

Palatul a fost construit de Costache Suţu după planurile arhitecţilor Conrad Schwink şi Johann Veit în anii 1830, și a rămas unul dintre puținele imobile nemodificate de-a lungul timpului.

Foto: B1.ro

Povestea palatului începe odată cu căsătoria lui Costache Suţu, nepot de frate al lui Mihai Suţu, cu Ruxandra Racoviţă în 1816. Drept zestre, Ruxandra aduce soţului proprietatea din faţă bisericii Colţea, unde va fi construit actualul monument istoric, potrivit Wikipedia.

Deşi conceput de postelnicul Costache Suţu, fiul său Grigore şi soţia sa Irina Suţu, fiica marelui bancher Ştefan Hagi Moscu, au creat strălucirea şi fastul Palatului.

Foto: wikipediaCe tragedie! Nouă persoane AU MURIT după ce au MÂNCAT acest PREPARAT! NU există antidot pentru asta

Situat în centrul Capitalei, pe Bulevardul I. C. Brătianu, clădirea în stil neogotic are un interior care uimeşte prin decoraţiunile incredibile, cu oglinzi de Murano şi medalioane din lemn nobil, interior ce a fost proiectat în 1862 de renumitul sculptor şi artist decorator Karl Stork, se arată în descrierea de pe site-ul instituției.

Foto: B1.ro

Holul central surprinde prin deschiderea a trei arcade care conduc spre o scară monumentală desfăcută în două brațe prin care se urcă la etaj. Peretele din față este dominat de o imensă oglindă adusă din Italia, înconjurată de un ancadrament în care este sculptat medalionul Irinei Suțu.

Foto: B1.ro

Un element de bază îl reprezentă ceasul comandat la Paris special pentru holul palatului. Acesta are un cadran invers pentru a fi citit în oglinda care domină scara.

Foto: B1.ro

La intrarea principală s-a realizat o marchiză susținută de piloni de fier, creându-se astfel un elegant peron.

În trecut, Palatul avea o frumoasă grădină, plină cu pelicani, fazani şi păuni, şi un frumos lac ce amintea de fântânile de la Versailles.

Perioada de glorie a Palatului Șuțu a fost în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Aici se organiza fastuosul bal anual, în luna februarie, unde se întâlnea toată aristocrația vremii.

Clădirea a rămas reședință particulară până la începutul secolului XX. Ulterior, palatul a primit diferite destinații, cum ar fi: reședința generalului Tülff von Tscheppe und Weidenbach, în Primul Război Mondial, sediul Primăriei Municipiului București (1928-1932), sediu al Băncii Chrissoveloni (1932-1942), al Casei de Economii și Consemnațiuni (1942-1948) și al Institutului de Construcții (1948-1956)., potrivit site-ului muzeulbucurestiului.ro

Din 1956, Palatul Șuțu a devenit sediu al Muzeului de Istorie al Municipiului București, care găzduiește o colecție impresionantă de obiecte prețioase.

Foto: B1.ro

 

Foto: B1.ro

 

Foto: B1.ro

Unul dintre punctele principale de atracție este bustul voievodului care a unit pentru prima dată provinciile româneşti, Mihai Viteazul.

Foto: B1.ro

Chipul domnitorului a fost reconstituit printr-o procedură de reconstrucţie facială - ceea ce reprezintă o premieră naţională - după fotografiile şi măsurătorile craniului voievodului făcute în 1920 la Iaşi, la cererea Armatei, de către Francisc Rainer, părintele antropologiei în România.

Tehnic, procedeul a fost deosebit de laborios. Pentru reconstrucție a fost realizată o armătură metalică din sârmă sudată, ce a fost curbată pe volumele generale ale craniului, apoi a fost umplută cu spumă poliuretanică.

Detalii precum gradul de îmbătrânire a pielii şi carnaţia, culoarea ochilor, părului şi a tenului au fost realizate ţinând cont de secolul în care a trăit, vârsta, mediul şi stilul de viaţă al domnitorului.

Material realizat prin Programul Cultural București - Centenar cu sprijinul Primăriei Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic