Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Economic Reuters: România, țara în care străzile nu duc nicăieri

Reuters: România, țara în care străzile nu duc nicăieri

Un articol de: - 27 Mai 2011, 11:56
Reuters: România, țara în care străzile nu duc nicăieri Foto: geocities.ws Economic

"România, țara în care străzile duc spre nicăieri", așa titrează Reuters un articol referitor la situația infrastructurii din România.

Potrivit sursei precizate, ministrul transporturilor, Anca Boagiu, "femeia micuță, cu părul strâns într-o coadă severă", are de recuperat mult față de țările devoltate din Europa de Est și trebuie să folosească altfel finanțarea de care România dispune, respectiv 4,6 miliarde de euro din fonduri europene.

"Ca și țările îmbogățite dintr-o dată după ce au descoperit petrolul, fosta țară comunistă care are acces la miliarde de euro din fondurile europene pentru dezvoltare, poate descoperi că acestea poft fi o binecuvântare, și un blestem în același timp", arată analiza agenției.

Excursiile din România se fac pe drumuri pietruite

Unul dintre principalele motive care împiedică investițiile în România este infrastructura de transport. Cu 331 km de autostradă, România nici nu se compară cu Ungaria, care deține 925 de km, și nici măcar 3% din cei 12.813 km ai Germaniei.

Dacă încerci să călătorești prin România te vei hurducăi ore întregi pe drumurile de țară prăfuite, unde școlile au fost închise pentru că tinerii vin la oraș pentru a duce o viață mai bună. Orașele sunt sufocate din cauza traficului și nici sistemul de căi ferate nu este mai bun. Trenuri depășite circulă în medie cu 45 km pe oră, în timp ce în unele locuri din Europa se poate călători cu 320 km/oră.

Cu locuri de muncă prost plătite și cu taxe mari, România a atras investitori străini ca Renault sau Ford. Dar până și aceste companii de automobile s-au plâns de drumuri.

Niciuna dintre autostrăzile pe care la ora actuală o are țara nu o leagă de vecinii săi. Este un sistem închis. "Până și un proiect ambițios ca Autostrada Transilvania a eșuat".

Autostrada Transilvania, un proiect complicat

Proiectul autostrăzii a fost demarat oficial în satul Valișoara în 2004. La momentul acela proiectul părea realizabil, patru benzi, 415 km și peste 300 de poduri, 70 de treceri la nivel, care vor conecta România de Ungaria.
Însă după șapte ani de la demararea proiectului doar 10% din autostradă fusese realizat.

Potrivit unui studiu făcut în 2010 de JASPERS, costul proiectelor de infrastructură este depășit cam în toate țările din lume. Dar depășirea costurilor este mai probabil să aibă loc în România decât în alte opt țări est-europene, și asta din cauza capacității slabe administrative.

Proiectul a fost apoi acordat fără licitație, spre nemulțumirea instituțiilr europene, pentru că Adrian Năstase, atunci premierul țării, susținea că România nu-și poate permite o licitație, întrucât va dura prea mult. După ce Năstase a părăsit puterea în 2004, o nouă coaliție de centru-dreapta a început să renegocieze proiectul.

România era nemulțumită, pentru că trebuia să acorde Bechtel un împrumut fără dobândă în valoare de 250 milioane de euro. Bechtel nu putea să ceară compensații, dacă aceștia nu-și îndeplineau obligațiile. Bechtel controla costurile și decidea care va fi traseul.

Astfel, contractul a fost revizuit. Cu toate că doar câteva prevederi fuseseră făcute publice, aspectele importante, precum cele legate de cantitatea, și calitatea materiilor care pot majora costurile nu au fost anunțate.

România va avea 845 km de autostradă în câțiva ani

Anca Boagiu a anunțat public că România urmează să aibă în câțiva ani 845 de kilometri de autostradă, în comparație cu cei doar 313 km din prezent. În acest scop, Boagiu a anunțat investiții de 5,17 miliarde de euro.
"În prezent sunt 313 kilometri de autostrăzi executați și alți 276 de km în execuție", a spus ministrul Transporturilor.

Aceasta a semnat, vineri, cinci contracte pentru Coridorul IV, în valoare de 692,68 milioane de euro, care vor intra în execuție în perioada următoare, având anul 2013 ca termen de finalizare.

Anca Boagiu a precizat că principala prioritate o reprezintă absorbția fondurilor europene, intenționându-se creșterea ratei de absorbție de la 4% la 20% până la finele anului.



Citeşte mai multe despre:   Anca Boagiu,   ministrul Transporturilor,   infrastructura,   proiecte,   drumuri