Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Economic „România - cel mai mare derapaj economic din Europa în 2018”. Avertismentele Șefului Consiliului Fiscal și ale guvernatorului BNR

„România - cel mai mare derapaj economic din Europa în 2018”. Avertismentele Șefului Consiliului Fiscal și ale guvernatorului BNR

Un articol de: - 16 Noi 2017, 08:06
Economic

Guvernatorul BNR și șeful Consiliului fiscal temperează declarațiile încrezătoare ale premierului Tudose cu privire la creșterea economică, scoțând în evidență carențele grave ale economiei românești.

România va avea cel mai mare derapaj economic din Europa, în 2018. O spune șeful Consiliului Fiscal, care citează o analiză de prognoză realizată de Comisia Europenă.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu susține la rândul sau, indirect, că ar trebui să ne pregătim pentru tăieri și pentru momentul în care economia va frâna brusc.

Toate aceste declarații vin în ziua în care de pe fotoliul de la Palatul Victoria, premierul Mihai Tudose a declarat că “suntem de invidiat” și că avem a treia cea mai mare creștere economică din lume.

Efectele măsurilor luate de guvern nu sunt însă neapărat fericite: ratele la creditele în lei și euro, dar și facturile au crescut, iar pentru că aducem din străinătate foarte multe produse pentru consum, urmează luni întregi de scumpiri, avertizează specialiștii.

Premierul a avut un mesaj ironic la adresa celor care critică felul în care Guvernul alege să stimuleze doar consumul, în dauna investițiilor.

Mihai Tudose, premier: “O veste foarte bună pe care o ştiţi sau proastă pentru cei care ne doreau sfârşitul tragic în chinuri, avem 8,8 creştere economică pe trimestrul doi, ceea ce ne face optimişti chiar spre 6 creştere totală pe 2017. Nu numai că n-am murit, cum ziceau unii, ci dimpotriva suntem de invidiat, pe locul trei în lume. Nici pe anul viitor nu stăm foarte rău, dimpotrivă, cifrele arată foarte bine”.

Il contrazice pe premier chiar guvenatorul BNR Mugur Isărescu.

Mugur Isărescu: “E foarte simplu să dai, și să dai mult... Problema apare când trebuie să iei. Și cine ia. Și cine ia măsurile că să se ia.”

Intrebari la care până acum Guvernul nu a răspuns și în completarea cărora analiștii spun că ar fi bine să ne pregătim pentru cel mai mare derapaj din Europa.

Ionut Dumitru, președintele Consiliului Fiscal: ”În 2018/2019, conform proiecției Comisiei Europene, vom avea de departe cel mai mare deficit din Europa. Nicio altă țară nu va mai fi la peste 3%. Noi vom avea, conform proiecției actualizate a Comisiei Europene, 3,9%, respectiv 4,1%. Este o ieșire în decor pe care piețele nu o vor ignora”.

Mesajele acestea vin la o zi după ce România a înregistrat cel mai mare curs valutar din istorie în raport cu euro. Impactul unui leu slab se vede deja în ratele celor cu împrumuturi în valută, care pierd cativa zeci de lei luna de luna.

Pe termen scurt scumpirea euro se va simți și în facturile la telefonie mobilă, chirii ori cumpărăturile de sărbători, potrivit prognozelor.

Mugur Isărescu: “Cursul poate să creeze un cerc vicios când se intră în panică, dar el este mai degrabă un efect când se depreciază decât o cauză... Hai să lucrăm la cauză, nu ? De ce cresc atât de mult importurile de bunuri de consum, de ce am ajuns la un miliard de euro pe luna deficit comercial, cât de mult poate să dureze asta ?...”

Cu alte cuvinte, diferența dintre cât vindem peste granița și cât cumpărăm de-acolo este de un miliard de euro pe luna.

Importurile au depășit 55 de miliarde de euro la 9 luni, iar cele mai multe produse făcute în alte țări, pe care românii le cumpără sunt electrocasnicele, electronicele, mașinile și o mare parte din alimente, potrivit stirileprotv.

Prețurile lor sunt în euro, iar un euro puternic înseamnă scumpiri la toate aceste importuri.

Romanii cu împrumuturi în lei la dobânzi variabile pierd și ei de la o luna la alta, din cauza majorării indicelui ROBOR. Valoarea acestuia la 3 luni a depășit recordul ultimilor 3 ani și a sărit de 2%.

Impactul pentru un credit „prima casă” arată o creștere a ratelor cu aproape 160 de lei din august până acum, potrivit analiștilor.

Citeşte mai multe despre:   rate
 
 
 
Loading...