Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Economic UPDATE // Final de epocă: Ultima fabrică românească de zahăr a intrat în faliment. Zeci de mii de angajați au de suferit / Reacția reprezentanților fabricii

UPDATE // Final de epocă: Ultima fabrică românească de zahăr a intrat în faliment. Zeci de mii de angajați au de suferit / Reacția reprezentanților fabricii

Un articol de: - 20 Dec 2017, 10:22
Economic

În urma publicării știrii „Final de epocă: Ultima fabrică românească de zahăr a intrat în faliment. Zeci de mii de angajați au de suferit”, reprezentanții fabricii de zahăr Bod au emis un drept la replică, pe care îl redăm integral la finalul articolului.

Economia românească duduie, conform spuselor guvernanților, dar ramurile tradiționale ale țării se desființează. Ultima fabrică românească de zahăr a intrat în faliment. Este vorba de fabrica Bod, deținută de anteprenori români, fabrică înființată încă din 1889 și care cumpăra în jur de 180.000 de tone de sfeclă de zahăr pe an, de la circa 450 de fermieri din judeţele Braşov şi Covasna, scrie DCNews.

Fabrica era în insolvență din ianuarie 2011, având datorii de 93,81 milioane de lei care a crescut până în 2012 la 119,17 milioane de lei. Planul de reorganizare propus și acceptat de creditori nu a fost respectat, ceea ce a dus la faliment.

Această intrare în faliment va lovi puternic în fermierii din Brașov și Covasna care depindeau financiar de producția de sfeclă de zahăr pe care o vindeau apoi acestei fabrici care produceau 350 de tone de zahăr pe zi care ce era vândut în proporţie de 60% în Carrefour, Auchan, Kaufland sub brandul propriu Zahăr Bod, iar restul producţiei de zahăr mergea la angro, sub orice formă: plicuri, cuburi, ambalaj de un kilogram sau în saci mari.

”Cultura sfeclei de zahăr reprezintă principala cultură agricolă din județele Brașov, Covasna și Harghita, fiind singura activitate agricolă eficientă cu rezultate sigure și constante. De menționat este că 80% din cultura agricolă a județelor Brașov și Covasna este dată de sfecla de zahăr și cartof astfel încât populația rurală din aceste zone depinde în mare parte de producția celor două culturi. Fabrica de Zahăr Bod susține cultivarea sfeclei de zahăr și în județele limitrofe, respectiv în Sibiu și Alba”, se mai arată în descrierea activității fabricii.

Conform sursei citate, peste 780 de ferme mari plus 1200 ferme mici sunt implicate în procesul agricol al culturii de sfeclă de zahăr, acestea furnizând materia primă necesară producției anuale. Conform evidenței AJOFM Brașov, fermele antemenționate susțin un număr de circa 17.000 de angajați care au un loc de muncă stabil datorită funcționării societății. Aceste date relevau importanța fabricii sub aspect economic și social în județele menționate.

DREPT LA REPLICĂ:

Singurul producător român de zahăr, fabrica Bod din Brașov, funcţionează la capacitate maximă, neîntrerupt de 128 de ani

În urma informațiilor false apărute în presă, compania Fabrica de Zahăr Bod, singurul producător de zahăr din sfeclă cu capital românesc, face următoarele precizări:

Fabrica de Zahăr Bod, fondată acum 128 de ani, este funcţională la capacitate maximă din punct de vedere operațional. Din punct de vedere al structurii acționariatului, schimbarea cea mai importantă constă în crearea unei noi entități juridice în care principalii acționari (aproape 50%) sunt fermierii din județele Brașov-Covasna. Decizia a fost determinată de faptul că foștii acționari sunt fie foarte în vârstă, fie o parte dintre ei au decedat.

Prin urmare, cei 350 de angajaţi nu au niciun motiv de îngrijorare. Salariile sunt plătite la zi, la fel şi obligaţiile către stat, informații care pot fi verificate foarte ușor.

"În pofida ştirilor alarmiste şi false lansate pe piaţă în ultimele zile, nu se pune problema trimiterii în șomaj a vreunui angajat al fabricii Bod. În acest sezon, compania a produs deja peste 28.000 de tone de zahăr, dar încă procesul de producţie este departe de a fi încheiat, dat fiind că avem încă multă materia primă pe stoc. Totodată, vom continua livrarea către hypermarket-uri a singurului zahăr românesc de pe piaţă rafinat exclusiv din sfeclă de zahăr”, subliniază Cornelia Crevean, purtătorul de cuvânt al Fabricii de Zahăr Bod.

Datorită procesului de retehnologizare, Fabrica de Zahăr Bod, care funcţionează neîntrerupt din 1889, are cel mai înalt randament de prelucare: și-a dublat capacitatea de producţie și s-a clasat printre primele 30 din Uniunea Europeană în ceea ce privește eficienţa procesării sfeclei de zahăr.

Dintre cele 39 de fabrici de zahăr existente în România în 1989, mai funcţionează doar patru, cea din Braşov fiind singura societate de acest tip cu capital integral românesc și având arondată cea mai mare arie de cultivare a sfeclei de zahăr.

Despre Fabrica de Zahăr BOD

  • Fabrica de Zahăr Bod susține cultivarea sfeclei de zahăr și în județele limitrofe - Sibiu și Alba. Mai mult, trebuie spus că 30% dintre acţionarii Fabricii de Zahăr Bod SA sunt cultivatorii de sfeclă.

  • În prezent, peste 780 de ferme mari şi 1.200 de ferme mici sunt implicate în procesul agricol al culturii de sfeclă de zahăr, acestea furnizând materia primă necesară producției anuale. Conform evidențelor de la AJOFM Brașov, aceste ferme susțin circa 17.000 de angajați care au un loc de muncă stabil datorită funcționării fabricii din Bod.

  • Cultura sfeclei de zahăr reprezintă una dinte principalele culturi agricole din județele Brașov, Covasna și Harghita, fiind singura activitate agricolă eficientă cu rezultate sigure și constante: 80% din cultura agricolă a județelor Brasov si Covasna este de sfecla de zahăr și cartof.

  • Fabrica de Zahăr Bod SA este una dintre supravieţuitoarele tuturor regimurilor politice postdecembrite. A trecut prin două Războaie Mondiale, Unirea de la 1918, două cutremure puternice (1940 şi 1977), două reconstrucţii, naţionalizarea, revoluţia română de la 1989, ani secetoşi, incendii şi inundaţii, lipsă de apă pentru fabricaţi, etc. S-a încercat inclusiv preluarea ostilă pentru a fi închisă şi vândută la fier vechi.

Citeşte mai multe despre:   faliment,   fermieri