Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment 127 de ani de la nașterea Ecaterinei Teodoroiu. „Eroina de la Jiu” a avut o poveste de viață remarcabilă și rămâne una dintre cele mai mari personalități militare din istoria României

127 de ani de la nașterea Ecaterinei Teodoroiu. „Eroina de la Jiu” a avut o poveste de viață remarcabilă și rămâne una dintre cele mai mari personalități militare din istoria României

Un articol de: Vladimir Ionescu - 14 Ian 2021, 13:02
127 de ani de la nașterea Ecaterinei Teodoroiu. „Eroina de la Jiu” a avut o poveste de viață remarcabilă și rămâne una dintre cele mai mari personalități militare din istoria României foto: Facebook @ Ecaterina Teodoroiu Eveniment

În 14 ianuarie 1894, în comuna Vlădeni, județul Gorj, se năștea cea care avea să devină una dintre cele mai mari personalități militare din istoria națională, o personalitate al cărui nume se confundă cu luptele de rezistență purtate de țara noastră în Primul Război Mondial. Ecaterina Teodoroiu a fost fiica agricultorilor Vasile și Elena, făcând parte dintr-o familie numeroasă, alături de alți șapte frați.

127 de ani de la nașterea Ecaterinei Teodoroiu, „eroina de la Jiu”

 

Ecaterina Teodoroiu a făcut parte din echipa de cercetași transferați în spitale după intrarea României în Primul Război Mondial. Astfel, în octombrie 1916, ea pansa răniții în spitalul din Târgu Jiu. În aceeași toamnă avea să asiste la moartea fratelui său, Nicolae, care a fost răpus de un obuz căzut în apropiere. După explozie, Ecaterina și-a sărutat fratele și i-a spus: „La revedere, frate, te voi răzbuna eu”, potrivit Mausolee din România, care citează din Arhivele Militare Române.

Acestea fiind spuse, pentru a-și onora promisiunea, Ecaterina Teodoroiu s-a prezentat la colonelul Obogeanu, în comuna Dăneasa, și a cerut să fie înrolată ca voluntar. Apoi, a mers la colonelul Neagu Savel, căruia i-a cerut același lucru – militarul i-a ordonat colonelului Coandă să o includă în Regimentul 18 Infanterie, Batalionul II, Compania a 8-a, comandată de locotenentul Gheorghițoiu, care a repartizat-o la Grupul II din plutonul I.

Ecaterina Teodoroiu avea să ajungă să fie considerată o adevărată eroină, iar faptele sale au fost aduse la cunoștința Regelui Ferdinand, care a decorat-o printr-un Înalt Decret, în martie 2017, cu Virtutea militară de război clasa a II-a: „Domnișoarei Teodoroiu Ecaterina, din legiunea de cercetașe «Domnul Tudor», pentru vitejia și devotamentul ce a arătat pe câmpul de luptă. S-a distins în toate luptele ce Regimentul 18 Infanterie a dat, cu începere de la 16 octombrie 1916, dând probe de vădită vitejie, mai ales în luptele ce s-au dat de la 6 noiembrie 1916, în apropiere de Filiași”. Nu a fost singura decorație primită de Ecaterina Teodoroiu.

Deși multe dintre ale existenței ei încă nu sunt elucidate pe deplin, Ecaterina Teodoroiu a avut o poveste de viață absolut remarcabilă, notează Răzvan Moceanu într-un material RADOR preluat de Radio România Cultural, iar despre legenda „eroinei de la Jiu” se vorbește și astăzi.

Ecaterina Teodoroiu se pregătise pentru o carieră de învățătoare și a parcurs chiar și cursurile unei școli de infirmiere, însă viața sa avea să ia o turnură drastică odată cu ivirea zorilor de război. Doi dintre frații săi au pierit pe câmpul de luptă, iar tatăl său a fost luat prizonier. Ea însăși a fost luată ostatică, în 18 octombrie 1916,  dar a împușcat cu sânge rece santinela germană și a reușit să evadeze. Mai târziu, în noiembrie al aceluiași an, a fost rănită de două gloanțe inamice la piciorul drept și ulterior rănită din nou la coapsă de spărturi de obuz. Chiar și așa, a revenit pe front cu aceeași îndârjire. În cele din urmă, în 22 august 1917, Ecaterina Teodoroiu se sacrifica eroic în bătălia de la Mărășești, în momentul în care se afla în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române.

„În timpul ciocnirii de ieri, noaptea, pe Dealul Secului, a căzut în fruntea plutonului său lovită în inima ei generoasă de două gloanțe de mitralieră voluntara Ecaterina Teodoroiu din Compania a 7-a. Pildă rară a unui cald entuziasm, unit cu cea mai stăruitoare energie, aceea pe care unii au numit-o cu drept cuvânt „Eroina de la Jiu” și-a dat jertfa supremă, lipsită de orice trufie, de orice deșartă ambiție, numai din dragostea de a apăra pământul Țării acesteia cotropită de dușmani. Ecaterina Teodoroiu a fost la înălțimea celor mai viteji apărători ai Țării sale și i-a întrecut prin puterea cu care, înfrângând slăbiciunea femeiască, a știut să dovedească vigoarea bărbăției de trup și de suflet și calitățile întregi ale unui ostaș îndrăzneț, neobosit și plin de entuziasmul de a se face folositoare cu orice preț”, se consemna printre altele în Ordinul de zi nr. 1 al Regimentului Lupeni, comandat de colonelul Constantin Pomponiu, la 23 august 1917.

Citeşte mai multe despre:   Ecaterina Teodoroiu