Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Alexandru Rafila: Trebuie să ajungem la între 8.000 și 10.000 de teste pe zi. Este obligatoriu să avem, pe lângă spitale, alte spații de primire pentru cazurile ușoare (VIDEO)

Alexandru Rafila: Trebuie să ajungem la între 8.000 și 10.000 de teste pe zi. Este obligatoriu să avem, pe lângă spitale, alte spații de primire pentru cazurile ușoare (VIDEO)

Un articol de: Vladimir Ionescu - 09 Apr 2020, 22:06
Alexandru Rafila: Trebuie să ajungem la între 8.000 și 10.000 de teste pe zi. Este obligatoriu să avem, pe lângă spitale, alte spații de primire pentru cazurile ușoare (VIDEO) Eveniment

Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, este de părere că trebuie crescută progresiv capacitatea de testare pentru coroanvirus, „până la undeva între 8.000 și 10.000 de teste pe zi”.

„Numărul de cazuri pozitive va crește și pe măsură ce vom crește capacitatea de testare. Dacă noi testăm 3.000 de persoane pe zi, o să avem cam 15% probe pozitive, și vedeți că atâtea sunt – am testat 3.000 și avem 450 de cazuri pozitive – dacă o să testăm probabil mai mulți, o să crească numărul de cazuri pozitive. În weekend au fost mai puține cazuri pozitive, pentru că s-a lucrat mai puțin. Oamenii care lucrează în aceste laboratoare, care sunt înalt specializați, nu pot să lucreze în două ture pe zi, timp de șapte zile din șapte. În weekend se lucrează ceva mai puțin și de aceea și raportarea a fost mai mică, pentru că s-a testat mai puțin”, a afirmat Alexandru Rafila, joi seară, în direct pe B1 TV, la „Dosar de politician” cu Silviu Mănăstire.

Președintele Societății Române de Microbiologie a explicat că „singurele teste prin care putem să facem diagnosticul – mai restrâns, cum facem noi acum, sau pe scară mai largă – sunt testele de tip RT PCR. Orice alte tipuri de teste, fie că sunt pentru antigen, fie că sunt pentru anticorpi, nu sunt recomandate pentru screening-ul populației, adică să căutăm în general în populație, decât pentru studiul de seroprevalență, care nu se fac în acest moment. Probabil în vară va fi perioada optimă”.
 

Capacitatea de testare trebuie crescută progresiv, până la undeva între 8.000 și 10.000 de teste pe zi

 

„Noi trebuie să facem următorul lucru. Să creștem progresiv capacitatea aceasta de testare prin tehnici de biologie moleculară la nivel național până la undeva între 8.000 și 10.000 de teste pe zi. Ele trebuie să fie distribuite teritorial echilibrat, adică să avem și în Moldova, unde de exemplu au fost supraaglomerări ale laboratorului de la Iași, și trebuie neapărat să nu avem teste care stau – adică, după ce le recoltezi, să aștepte mai mult de 24 de ore ca să fie testate – și să nu ajungem la situația care s-a înregistrat la Suceava. Știți bine că au fost decese la care s-a confirmat infecția după înregistrarea decesului. Asta o să ne permită să testăm toate persoanele care sunt contacți simptomatici ai persoanelor infectate, să testăm personalul medical care este la risc. Mă refer în principal la cei care sunt simptomatici, prin tehnici de biologie moleculară, care să le ofere siguranță. Dacă eu de exemplu utilizez pentru personalul medical un test serologic și personalul medical îmi iese negativ în ziua a 5-a, el fiind infectat, ceea ce este absolut de așteptat de la un test rapid, îi oferă lui o senzație de confort, că nu este bolnav, dar în același timp poate să fie infecțios pentru altcineva”, a adăugat Alexandru Rafila.
 

Alexandru Rafila a subliniat nevoia de spații suplimentare de primire

 

Întrebat dacă se poate merge pe scenariul în care bolnavii cu forme ușoare să stea acasă, în eventualitatea în care spitalele din România vor rămâne fără locuri, Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie a subliniat: „Este obligatoriu, și aici cred că este foarte important suportul autorității locale, să avem organizate spații de primire, hoteluri sau alte spații, unde să tratăm persoanele cu forme ușoare sau cei care sunt asimptomatici și diagnosticați, pe de o parte, ca să nu supraaglomerăm spitalele, dar mai este un considerent foarte important este să evităm ca acești oameni – în loc să stea acasă și eventual să își contamineze familiile – să stea izolați în aceste spații, unde se poate asigura o asistență medicală de bază – nu e nevoie de altceva – și eventual dacă apar complicații, să fie transferați în secțiile unor spitale”.

Video will appear shortly. Please disable your ad blocker if you have one.

Citeşte mai multe despre:   Alexandru Rafila