Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Autoritățile din Cluj Napoca vor să schimbe denumirea străzii Radu Gyr cu numele unui artist maghiar, la solicitarea Ministerului de Interne: Mii de persoane cer renunțarea la acest proiect (FOTO, VIDEO)

Autoritățile din Cluj Napoca vor să schimbe denumirea străzii Radu Gyr cu numele unui artist maghiar, la solicitarea Ministerului de Interne: Mii de persoane cer renunțarea la acest proiect (FOTO, VIDEO)

Un articol de: - 22 Iun 2017, 09:27
Autoritățile din Cluj Napoca vor să schimbe denumirea străzii Radu Gyr cu numele unui artist maghiar, la solicitarea Ministerului de Interne: Mii de persoane cer renunțarea la acest proiect (FOTO, VIDEO) Foto: adevarul.ro Eveniment

Un proiect al autorităților locale din Cluj Napoca a stârnit indignarea mai multor membrii ai societății civile. Este vorba despre intenția de a schimba denumirea străzii Radu Gyr din municipiul Cluj Napoca cu numele artistului maghiar Szervatiusz Jeno, în urma unei solicitări a Ministerului Afacerilor Interne şi a intervenţiei Institutului Național pentru Studiul Holocaustului în România “Elie Wiesel” (INSHR-EW).

Preşedintele Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, Coriolan Baciu, a inițiat o petiție prin care cere reprezentanților primăriei să renunțe la această inițiativă. 
Unul dintre argumentele invocate este acela că ”poetul Radu Gyr a intrat deja în conștiința națională ca «poet al pătimirii» în închisorile comuniste. Opera poetulului Radu Gyr are o valoare artistică incontestabilă, confirmată şi prin faptul că poetul a fost de mai multe ori laureat al Societății Scriitorilor Români, Institutului pentru Literatură și Academiei Române. Dar poate cea mai importantă contribuţie a operei lui Radu Gyr este suportul moral constituit de poeziile sale pentru mii şi mii de deţinuţi politici. Mulţi dintre ei au mărturisit, în volumele de memorialistică publicate, că, în lungii ani de suferinţă şi deznădejde, creaţiile zămislite de Radu Gyr în infernul concentraţionar, transmise din om în om prin viu grau sau prin alfabetul Morse, au constituit hrana sufletească şi sprijinul care i-a ajutat, alături de rugăciune, să supravieţuiască”. 

Decizia ar urma să fie luată joi de Primăria din Cluj Napoca, fiind deja introdusă pe ordinea de zi, pe site-ul primăriei.

Radu Gyr - Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane, recită Adrian Moldovan

De asemenea, semnatarii petiției susțin că solicitarea făcută de INSHR-EW este una surprinzătoare în condițiile în care, în 1949, Radu Gyr a luat decizia înființării Teatrului Evreiesc din Capitală. 

”Intervenţia INSHR-EW pare cu atât mai suprinzătoare, cu cât este de notorietate faptul că poetul Radu Gyr, în calitatea sa de Director General al Teatrelor din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor, a dispus înfiinţarea în Bucureşti, în septembrie 1940, a Teatrului Evreiesc Baraşeum, singurul teatru evreiesc din Europa care a funcționat în tot restul anilor celui de-al Doilea Război Mondial. După cum declara şi la procesul din 1945, motivul pentru care Radu Gyr a luat această iniţiativă a fost situaţia deosebit de grea a artiştilor evrei, care - în baza unei decizii a guvernului legionaro-antonescian nu mai puteau fi salariaţi ai teatrelor existente. Astfel, acestor oameni li s-a oferit o posibilitate de trai şi de afirmare a spiritului artistic”, arată semnatarii petiției. 

De asemenea, Radu Gyr și-a petrecut o mare parte a vieții în închisorile regimurilor totalitare, iar în 1945 a făcut obiectul unui proces politic, alături de alţi scriitori şi jurnalişti acuzaţi de guvernul comunist instaurat de ocupaţia sovietică pentru literatura şi activitatea lor ziaristică.Noi DEZVĂLUIRI BOMBĂ despre CONCEDIEREA lui Mihai Petre de la Românii au talent!

”În aceste condiţii, considerăm că ar fi aberant ca, în România anului 2017, la 27 de ani de la căderea comunismului, într-o ţară membră NATO şi UE, consiliul local al celui mai mare oraş din Transilvania să ia o decizie pe baza tezelor susţinute, în urmă cu 72 de ani, de reprezentanţii Partidului Comunist Român, la ordinele ocupantului sovietic. De altfel, măsura de înlocuire a numelui poetului Radu Gyr acordat străzii din Cluj Napoca se află în contradicţie flagrantă cu un act normativ (iniţiat de grupul PNL), recent adoptat de Parlament şi promulgat de Preşedintele Klaus Iohannis. Este vorba de Legea nr.127 din 30 mai 2017 pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste, în a cărei expunere de motive, poetul Radu Gyr este menţionat, alături de Mircea Vulcănescu, Iuliu Maniu, Nicolae Steinhardt, Tertulian Langa, Richard Wurmbrandt şi alte nume mari, ca unul dintre martirii închisorilor politice comuniste cărora le este închinată această zi. Este evident că retragerea numelui lui Radu Gyr acordat străzii din Cluj, sub acuzaţia de a fi fost “criminal de război”, contravine flagrant actului normativ sus menţionat”, se mai arată în textul citat. 

Printre semnatarii petiției se numără actorul Dan Puric, Lucia Hossu Longin, preşedinta Fundaţiei Memorialul Durerii, istoricul Marius Oprea, Zoe Rădulescu, preşedinta de onoare al Asociaţiei Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei și actrița Manuela Hărăbor.

Până la ora transmiterii acestei știri, petiția a fost semnată de peste 5.000 de persoane. 
 

Citeşte mai multe despre:   Stiri Cluj-Napoca,   strada,   petitie,   schimbare