Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment DECIZIE CCR cu implicații MAJORE în justiția din România: Ce se întâmplă cu dosarele în care au fost folosite interceptări în baza unui mandat de SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ

DECIZIE CCR cu implicații MAJORE în justiția din România: Ce se întâmplă cu dosarele în care au fost folosite interceptări în baza unui mandat de SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ

Un articol de: B1.ro - 12 Oct 2018, 16:15
Eveniment

Judecătorii Curţii Constituţionale au admis parţial sesizările făcute de preşedintele Klaus Iohannis, opoziţia parlamentară şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind modificările la Codul de Procedură Penală. Astfel, proiectul de lege a fost declararat parţia neconstituţional şi trebuie să se întoarcă în Parlament pentru a fi pus în acord cu observaţiile făcute de judecători. (Detalii AICI)

Totuși, o prevedere din comunicatul CCR de vineri în care se anunță aceste aspecte ridică numeroase semne de întrebare privind procesele în care au fost folosite probe obținute pe baza unui mandat de siguranță națională.

Astfel, judecătorii au decis cu unanimitate de voturi că este NECONSTITUȚIONALĂ prevederea de la art.145 alin.(1) și (5), art.I pct.76 referitor la art.145 - 1 alin.(1) în ceea ce privește sintagma ”potrivit acestei legi și pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat solicitarea, sub sancțiunea nulității absolute” și alin. 2.

În proiectul de lege postat pe site-ul Camerei Deputaţilor se arată că "După articolul 145 se introduce un nou articol, art. 1451, cu următorul cuprins: „Art. 1451. – (1) Datele, informaţiile şi rezultatele mandatelor de supraveghere tehnică obţinute în baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată, cu completările ulterioare, nu pot fi utilizate în alte cauze şi pentru cercetarea altor infracţiuni decât cele ce afectează siguranţa naţională, potrivit acestei legi şi pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat solicitarea, sub sancţiunea nulităţii absolute".

Poitrivit deciziei CCR de vineri, NECONSTITUȚIONAL în acest articol ar fi DOAR sintagma potrivit acestei legi și pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat solicitarea, sub sancțiunea nulității absolute”.

Cu alte cuvinte, restul articolului ar fi constituțional. Adică prevederea: "Datele, informaţiile şi rezultatele mandatelor de supraveghere tehnică obţinute în baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată, cu completările ulterioare, nu pot fi utilizate în alte cauze şi pentru cercetarea altor infracţiuni decât cele ce afectează siguranţa naţională"

La o primă vedere, pare că decizia CCR ar putea arunca în aer toate condamnările obținute pe baza unor mandate de siguranță națională, în care nu a fost vorba de infracțiuni ce țin de siguranța națională.

Totuși, aliniatul (2), declarat și el integral NECONSTITUȚIONAL, ar putea aduce justificarea prin care celebrele dosare soluționate de DNA în baza colaborării cu SRI să rămână în picioare, deoarece acestea vizau fapte de corupție, asimilate ulterior siguranței naționale. Iată ce prevede acesta:

"(2) Prin  fapte  prevăzute de Legea nr. 51/1991, republicată, cu completările ulterioare, care afectează siguranţa naţională se înţeleg infracţiunile prevăzute la Titlul X – XII din Codul penal, cele prevăzute de Legea nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele  prevăzute de 20 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar - bancar în scopul finanţării de acte de terorism, cu modificările ulterioare.

Extinderea situaţiilor pentru care pot fi obţinute mandate de siguranţă naţională prin orice acte normative sau administrative este interzisă şi se pedepseşte, potrivit legii."

Rămâne însă ca motivarea mai amplă a CCR să lămurească această controversă.

Iată integral comunicatul CCR

"În ziua de 12 octombrie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituție și al art.11 alin.(1) lit.A.a) și art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere, în cadrul controlului anterior promulgării, următoarele obiecții de neconstituționalitate:

A. Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.I pct.4, pct.9, pct.24, pct.51, pct.56, pct.76, pct.104, pct.112, pct.113, pct.121, pct.123, pct.126, pct.133, pct.139, pct.158, pct.193, pct.204-205, pct.219, pct.235, pct.243-244, pct.245, pct.257, pct.259 și pct.266, precum și ale art.II alin.(1), alin.(2) și alin.(3) din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secțiile Unite.  

B. Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, obiecție formulată de un număr de 94 de deputați aparținând grupurilor parlamentare al Partidului Național Liberal și al Uniunii Salvați România. 

C. Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, obiecție formulată de Președintele României.

Având în vedere obiectul celor trei sesizări, Curtea a dispus conexarea acestora.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a decis următoarele:

I.  Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea Constituțională:

1. Cu unanimitate  de voturi, a respins criticile referitoare la încălcarea principiului bicameralismului, consacrat de art.61 alin.(2) din Constituție, și a dreptului de inițiativă legislativă, prevăzut de art.74 alin.(4) din Constituție, și

2. Cu majoritate de voturi, a respins criticile referitoare la art.1 alin.(5) din Constituție, coroborat cu art.69 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

II. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea Constituțională:

1. Cu unanimitate  de voturi, a admis obiecția și a constatat că următoarele dispoziții din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituționale: art.I pct.5 referitor la art.8 alin.(2) în ceea ce privește sintagma ”sau procurori” din conținutul tezei a doua a acestei norme, art.I pct.6 referitor la art.10 alin.(2), art.I pct.9 referitor la art.10 alin.(51), art.I pct.11 referitor la art.15 în ceea ce privește sintagma „din care rezultă indicii temeinice”, art.I pct.16 referitor la art.25 alin.(4), art.I pct.24 referitor la art.40 alin.(41), art.I pct.29 referitor la art.61 alin.(1), art.I pct.30 referitor la art.64 alin.(5), art.I pct.39 referitor la art.77 în ceea ce privește sintagma ”probele sau”, art.I pct.40 referitor la art.81 alin.(1) lit.d) şi lit.g2) teza a doua, art.I pct.41 referitor la art.83 lit.b1) teza finală, art.I pct.47 referitor la art.92 alin.(2) teza a treia, art.I pct.48 referitor la art.94 alin.(7), art.I pct.49 referitor la art.97 alin.(4), art.I pct.51 referitor la art.102 alin.(2), art.I pct.52 referitor la art.103 alin.(2), art.I pct.53 referitor la art.103 alin.(4), art.I pct.55 referitor la art.110  alin.(1), art.I pct.56 referitor la art.110  alin.(11), art.I pct.57 referitor la art.110  alin.(5), art.I pct.61 referitor la art.116 alin.(21), art.I pct.72 referitor la art.140 alin.(2), art.I pct.73 referitor la art.143 alin.(41), art.I pct.74 referitor la art.145 alin.(1) și (5), art.I pct.76 referitor la art.1451 alin.(1) în ceea ce privește sintagma ”potrivit acestei legi și pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat solicitarea, sub sancțiunea nulității absolute” și alin.(2), art.I pct.81 referitor la art.148 alin.(1) lit.a), art.I pct.83 referitor la art.150 alin.(1) lit.a), art.I pct.84 referitor la art.152 alin.(1) lit.a), art.I pct.89 referitor la art.158 alin.(2) lit.a) și b), art.I pct.91 referitor la art.159 alin.(81), art.I pct.95 referitor la art.162 alin.(4) în ceea ce privește sintagma ”sau pentru care a fost obţinut ulterior mandat de percheziţie”, art.I pct.99 referitor la art.168 alin.(151) în ceea ce privește sintagma ”se șterg definitiv din copiile efectuate în baza alin.(9) și”, art.I pct.103 referitor la art.1711 alin.(1) și (2), art.I pct.104 referitor la art.172 alin.(4), art.I pct.107 referitor la art.172 alin.(12), art.I pct.109 referitor la art.175 alin.(1), art.I pct.112 referitor la art.178 alin.(5), art.I pct.121 referitor la art.211 alin.(2), art.I pct.123 referitor la art.214 alin.(1), art.I pct.126 referitor la art.2151 alin.(7) și (8), art.I pct.133 referitor la art.220 alin.(1), art.I pct.139 referitor la art.223 alin.(2), art.I pct.154 referitor la art.249 alin.(4), art.I pct.158 referitor la art.2501 alin.(1) și (2), art.I pct.179 referitor la art.276 alin.(51), art.I pct.190 referitor la art.292 alin.(2), art.I pct.192 referitor la art.305 alin.(1), în ceea ce privește sintagma ”nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art.16 alin.(1)”, art.I pct.193 referitor la art.305 alin.(11), art.I pct.195 referitor la art.307, art.I pct.213 referitor la art.335 alin.(1), art.I pct.219 referitor la art.341 alin.(6) lit.c), art.I pct.229 referitor la art.386 alin.(3), art.I pct.232 referitor la art.396 alin.(2)-(4), art.I pct.235 referitor la art.406 alin.(2), art.I pct.238 referitor la art.4252, art.I pct.239 referitor la art.426 alin.(1) lit.i) teza a doua, art.I pct.240 referitor la art.426 alin.(2), în ceea ce privește referirea la lit.i), și alin.(4), art.I pct.243 referitor la art.438 alin.(11)-(14), art.I pct.244 referitor la art.453 alin.(1) lit.f), art.I pct.245 referitor la art.453 alin.(1) lit.g) și h), art.I pct.257 referitor la art.538 alin.(21), art.I pct.259 referitor la art.539 alin.(3), art.I pct.266 referitor la art.598 alin.(1) lit.d), precum și art.II.

2. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția și a constatat că următoarele dispoziții din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituționale în raport de criticile formulate: art.I pct.4 referitor la art.4 alin.(3), (4) și (6), art.I pct.7 referitor la art.10 alin.(41), art.I pct.8 referitor la art.10 alin.(5), art.I pct.14 referitor la art.21 alin.(1), art.I pct.18 referitor la art.31, art.I pct.25 referitor la 47, art.I pct.44 referitor la art.90 lit.c), art.I pct.48 referitor la art.94 alin.(1) și (4), art.I pct.52 referitor la art.103 alin.(3), art.I pct.64 referitor la art.125, art.I pct.68 referitor la art.138 alin.(12), art.I pct.69 referitor la art.139 alin.(1) lit.a), art.I pct.70 referitor la art.139 alin.(3),  art.I pct.71 referitor la art.139 alin.(31), art.I pct.79 referitor la art.1461 alin.(5), art.I pct.85 referitor la art.153 alin.(1), art.I pct.93 referitor la art.159 alin.(14) lit.b) şi c), art.I pct.105 referitor la art.172 alin.(81), art.I pct.120 referitor la art.209 alin.(11), art.I pct.130 referitor la art.218 alin.(11), art.I pct.140 referitor la art.223 alin.(3), art.I pct.172 referitor la art.265 alin.(13) și (14), art.I pct.181 referitor la art.281 alin.(1) lit.b), art.I pct.188 referitor la art.2871, art.I pct.189 referitor la art.290 alin.(11), art.I pct.204 referitor la art.318 alin.(151), art.I pct.205 referitor la art.318 alin.(16), art.I pct.227 referitor la art.3705, art.I pct.232 referitor la art.396 alin.(1), precum și art.III.

3. Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția și a constatat că dispozițiile art.I pct.236 referitor la art.421 alin.(2) sunt constituționale în raport de criticile formulate.

4. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecția de neconstituționalitate cu privire la următoarele dispoziții din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară: art.I pct.113 referitor la art.1811 alin.(3) și art.I pct.183 referitor la art.282 alin.(2) și alin.(4) lit.a).

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului, prim-ministrului și Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I."

Citeşte mai multe despre:   SRI,   DNA,   Curtea Constitutionala
 
 
 
Loading...