Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Care este viteza trenurilor în România. Ce arată cel mai nou raport oficial

Care este viteza trenurilor în România. Ce arată cel mai nou raport oficial

Un articol de: Andrei Vlad - 02 Iun 2020, 18:45
Care este viteza trenurilor în România. Ce arată cel mai nou raport oficial Sursă foto: Facebook / CFR Călători Eveniment

Lipsta unei infrastructuri care să fie în ton cu tendințele și nevoile vremurilor actuale reprezintă una dintre cele mai acute probleme ale României. De 30 de ani, povestea este aceeași. Căile ferate nemodernizate, gurile de metrou ale căror lucrări nu se mai termină și autostrăzile existente doar pe hârtie sunt subiectele despre care românii glumesc, în încercarea de a trece mai ușor peste nemulțumiri. 

În ultimele trei decenii s-a discutat mult despre infrastructura feroviară. De făcut, mai puțin. Nu de puține ori a fost invocată în spațiul public viteza superioară pe care trenurile o aveau pe vremea comunismului și chiar a monarhiei. Comparațiile sunt perfect justificate, pentru că cifrele din ziua de azi sunt dezastruoase. 

 A GĂSIT UN CARD ÎNTR-UN BANCOMAT DIN RÂMNICU SĂRAT ȘI A ÎNCEPUT SĂ CUMPERE CU EL. A REGRETAT AMARNIC, DUPĂ CÂTEVA ORE. CE A PĂȚIT, E FĂRĂ PRECEDENT

Viteza trenurilor în România: ritmul melcului

 

Viteza medie cu care poate circula un tren pe infrastructura feroviară din România este de 68,86 km/h, se arată într-un raport al Corpului de Control al primului-ministru, informează Agerpres. 

„Ca urmare a instituirii restricţiilor de viteză, a fost diminuată viteza medie tehnică cu care se poate circula pe infrastructura feroviară la 68,86 km/h, în comparaţie cu viteza proiectată a reţelei de 86,30 km/h. Cu titlu de exemplu, viteza medie tehnică pe distanţa Bucureşti Nord - Braşov este de 66,78 km/h, în timp ce viteza proiectată pe această distanţă este de 122,54 km/h”, se precizează în document.

În august 2019 se înregistrau 1.236 de restricții de viteză permanentă, cu o lungime totală de 1.335 km. Față de 2017, au fost scose din evidență 74 de puncte periculoase și au apărut 39. Aceste puncte periculoase se referă la zone slăbite existente la infrastructura feroviară, precum: terasamente instabile, terasamente situate în zone inundabile, poduri cu defecte apărute în exploatare etc.

Nerespectate, restricțiile de viteză, mai ales în condiții de fenomene meteo extreme, pot pune în pericol sigranța circulației trenurilor.


Studiu din 2019: România, pe locul 26 în Europa

 

Potrivit unui studiu realizat în Cehia anul trecut, România este pe locul 26 în Europa în ceea ce privește viteza trenurilor. 

Țările fruntașe la capitolul viteză sunt Spania, Franța și Italia. 

1. Spania - 199,4 km/h
2. Franța - 195,9 km/h
3. Italia - 169,9 km/h
4. Germania - 141,6 km/h
5. Marea Britanie - 134,4 km/h
6. Suedia - 122,4 km/h
7. Polonia - 113,6 km/h

Mai prost decât România stau țările din Balcani. Albania este codașă, cu 27,6 km/h. Macedonia, Bosnia, Serbia, Croația și Bulgaria au o viteză medie de peste 50 km/h, potrivit studiului.

La trenurile de marfă, viteza variază între 15 și 35 km/h în România, în timp ce în vestul continentului, între 80 și 100 km/h.

 

Promisiunile CFR

 

Anul  trecut, CFR a anunțat că plănuiește măsuri care să îmbunătățească semnificativ circula'ia pe căile ferate. Obiectivul stabilit era ca România să ajungă la o viteză medie de 80 km/h pe liniile ferate. 

Anul trecut, Florin Dobrescu, președinte al Federației Sindicale Drum de Fier a declarat la B1 TV că din 13.500 de km, cât măsoară rețeaua ferată din România, 9.800 sunt restanți la reparații capitale. 

 

Cum s-a ajuns în acest punct

 

Octavian Udriște, unul dintre cei mai experimentați oameni din domeniul feroviar, a explicat într-un interviu pentru HotNews.ro, la începutul anului în curs, care sunt cauzele pentru care România a ajuns să aibă o infrastructură feroviară atât de proastă.

„Noi nu facem mentenanță, de aceea infrastructura s-a prăbușit, pentru că nu este reabilitată. Ca să doarmă liniștiți, conducătorii au scăzut viteza maximă admisă. Coborând viteza maximă admisă, a sporit durata de parcurs, iar transportul feroviar nu a mai fost atractiv și oamenii s-au dus către alte sisteme, pe distanțe lungi la avion, pe distanțe scurte către autobuz și autocar

În plus, calea ferată nu a avut sprijin la Ministerul Transporturilor și conducătorii companiilor feroviare de la noi n-au avut ”sânge în instalație” să se lupte pentru instituția lor și s-au mulțumit să nu deranjeze", a declarat Udriște.

Citeşte mai multe despre:   trenuri,   CFR,   infrastructura