Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment CCR: 'Pensiile speciale nu sunt un privilegiu / Reacţie la prevederi legale pretins a crea sentimente negative'

CCR: 'Pensiile speciale nu sunt un privilegiu / Reacţie la prevederi legale pretins a crea sentimente negative'

Un articol de: Traian Avarvarei - 05 Iun 2020, 17:46
CCR: 'Pensiile speciale nu sunt un privilegiu / Reacţie la prevederi legale pretins a crea sentimente negative' Foto: InquamPhotos/Octav Ganea Eveniment

Pensiile speciale nu sunt un privilegiu, reafirmă Curtea Constituțională a României (CCR) în motivarea deciziei prin care a admis sesizările Înaltei Curţi şi a Avocatului Poporului pe legea care tăia pensiile speciale. Judecătorii constituţionali mai spun că în procedura de adoptare s-au încălcat ordinea constituţională de sesizare a camerelor Parlamentului şi regulile aplicabile dezbaterilor parlamentare pentru parte din domeniile de reglementare.

 


 A GĂSIT UN CARD ÎNTR-UN BANCOMAT DIN RÂMNICU SĂRAT ȘI A ÎNCEPUT SĂ CUMPERE CU EL. A REGRETAT AMARNIC, DUPĂ CÂTEVA ORE. CE A PĂȚIT, E FĂRĂ PRECEDENT

CCR invocă, la respingerea legii de abrogare a pensiilor speciale, sentimentele negative pe care s-a bazat


 


 

Legea de abrogare a pensiilor speciale a fost adoptată „cu încălcarea exigențelor de calitate a reglementării”, „fără nicio fundamentare, cercetare sau studiu de impact ca simplă reacție de „abrogare” a unor prevederi legale pretins a crea „sentimente” negative și cheltuieli bugetare semnificative”, spune Curtea Constituțională în motivarea deciziei prin care a admis sesizările Înaltei Curți și Avocatului Poporului împotriva legii care le-ar fi anulat inclusiv judecătorilor CCR pensiile speciale.

„Curtea reține că legea criticată are un caracter profund eterogen, vizând statute profesionale diferite, precum și funcții de demnitate publică, tratate împreună din perspectiva pretinsului deziderat de eliminare a „pensiilor speciale”, fără a se respecta, în consecință, exigențele impuse atât din punctul de vedere al formei specifice fiecărui domeniu de reglementare, cât și al fondului reglementărilor. Astfel, în procedura de adoptare s-au încălcat ordinea constituțională de sesizare a Camerelor Parlamentului și regulile aplicabile dezbaterilor parlamentare pentru parte din domeniile de reglementare. De asemenea, legea a fost adoptată cu încălcarea exigențelor de calitate a reglementării, respectiv fără nicio documentare sau fundamentare, cercetare sau studiu de impact, ca simplă reacție de ”abrogare” a unor prevederi legale pretins a crea ”sentimente” negative și cheltuieli bugetare semnificative (113 - n.r.)”, spune Curtea Constituțională în motivarea deciziei publicate vineri.

Pensiile speciale nu sunt un privilegiu, reafirmă CCR, care avertizează Parlamentul că orice demers similar va avea aceeași soartă.

Astfel, reamintește Curtea, prin decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, a stabilit că ”instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistraţii”.

În opinia unanimă a judecătorilor CCR, „nivelul adecvat al remunerării și al cuantumului pensiilor magistraților reprezintă o compensație parțială a lipsei unor drepturi fundamentale, din categoria drepturilor exclusiv politice (dreptul de a fi aleși în Camera Deputaților, Senat, în funcția de Președinte al României ori în organele administrației locale, precum și dreptul de a fi aleși în Parlamentul European) și a drepturilor social-economice (dreptul la negocieri colective în materie de muncă, dreptul la grevă, libertatea economică), precum și a incompatibilităților stabilite la nivel constituțional pe parcursul întregii cariere profesionale”.

Iar orice alt demers viitor va avea aceeași soartă, după cum se arată în finalul motivării.

„În ceea ce privește efectul juridic al deciziei de constatare a neconstituționalității legii în ansamblul său, Curtea reține că acesta este circumscris art.147 alin.(2) și (4) din Legea fundamentală şi jurisprudenţei Curţii în materie, astfel că Parlamentului îi revine obligaţia de a constata încetarea de drept a procesului legislativ, iar, în ipoteza iniţierii unui nou demers legislativ, de a se conforma celor statuate prin decizia Curții”.

Motivarea integrală poate fi citită AICI.


 

 


 

CCR:  Abrogarea pensiilor speciale ale magistraților este neconstituțională

 

 


 

Amintim că CCR a decis, miercuri, 6 mai, că abrogarea pensiilor speciale este neconstituțională. Practic, CCR a admis sesizările formulate de Avocatul Poporului și reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Jutiție cu privire la legea prin care au fost abrogate pensiile speciale și pensiile de serviciu ale magistraților, excepție făcând pensiile celor care au lucrat în Armată și Ministerul Afacerilor Interne.

Astfel, având în vedere decizia Curții Constituționale, toate pensiile speciale rămân în vigoare.

La finalul lunii ianuarie, Camera Deputaților a adoptat, în sesiune extraordinară și în calitate de for decizional, proiectul de lege referitor la abrogarea pensiilor speciale, cu 247 de voturi „pentru” și 21 de abțineri.


 


 

Ce pensii speciale au judecătorii CCR care au decis că eliminarea pensiilor speciale este neconstituțională


 


 

Potrivit celei mai recente declarații de avere, din 2019, Valer Dorneanu, preşedinte al CCR şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor din partea PSD, a primit 322.200 lei ca pensie specială, alte 75.000 de lei ca pensie specială de fost parlamentar, 22.800 de lei, pensie de stat, 301.000 lei salariu de la CCR și 50.800 salariu de profesor la Universitatea ”Nicolae Titulescu”. În total, Dorneanu a câștigat, în 2018, aproximativ 65.000 de lei pe lună.

Judecătorul CCR Marian Enache, fost deputat al PSD şi UNPR, a primit, în 2018, suma de 321.000 de lei pensie pentru că e judecător CCR, 91.000 de lei pentru mandatele de parlamentar şi 23.000 de lei pensia de stat, 297.000 de lei salariu și 12.000 de lei indemnizație pentru participarea la Revoluţie.

Judecătorul CCR Mona Pivniceru a primit, în 2018, peste 300.000 de lei salariu, banii cuveniţi ca drepturi de proprietate intelectuală pentru cărţile publicate și 384.000 de lei pensie. 

La rândul ei, Livia Stanciu a primit 450.000 de lei, adică pensiile care i se cuveneau, precum şi nişte bani proveniți din restanţe salariale, iar salariul din 2018 s-a ridicat la 280.000 de lei. În total, 730.000 de lei. 

Attila Varga a încasat, în 2018, o pensie de 100.000 de lei și un salariu de aproximativ 28.000 de lei. Din 2019, probabil a ajuns cu pensia tot la circa 300.000 de lei, cât au colegii săi. 

Judecărorul CCR Daniel Morar, fost șef DNA, a primit o pensie de 350.000 de lei ca fost procuror şi judecător CCR și un salariu de circa 280.000 de lei.

 


 

Citeşte mai multe despre:   CCR