Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment CCR: Secția specială nu poate retrage căile de atac deja formulate în fața instanței. Procurorul-șef SIIJ nu e mereu procuror ierarhic superior

CCR: Secția specială nu poate retrage căile de atac deja formulate în fața instanței. Procurorul-șef SIIJ nu e mereu procuror ierarhic superior

Un articol de: Vladimir Ionescu - 07 Iul 2020, 15:17
CCR: Secția specială nu poate retrage căile de atac deja formulate în fața instanței. Procurorul-șef SIIJ nu e mereu procuror ierarhic superior Foto: Inquam Photos / Octav Ganea Eveniment

Curtea Constituțională a României a decis, marți, că Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) nu poate retrage căile de atac deja formulate în fața instanței. În aceeași zi, judecătorii forului au decis procurorul-șef al așa-zisei Secții speciale nu poate fi considerat mereu procuror ierarhic superior, dar, totodată, au respins mai multe excepții privind operaționalizarea acestei structuri de parchet.
 

Comunicatul CCR, după deciziile de neconstituționalitate privind Secția specială


 

În ziua de 7 iulie 2020, Plenul Curții Constituționale s-a pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.88 indice 1 - art.88 indice 9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a decis: Cu majoritate de voturi, 1. A respins excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.88 indice 1 alin.(1)-(5), art.88 indice 2-indice 7, art.88 indice 8 alin.(1) lit.a)-c) și e) și alin.(2), precum și ale art.88 indice 9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituționale în raport cu criticile formulate;

2. A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.88 indice 1 alin.(6) și art.88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituționale.

Cu unanimitate de voturi, 3. A respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

Dispoziţiile art.88 indice 1 alin.(6) și art.88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, în privința cărora a fost pronunțată soluția de admitere, au următorul cuprins:

- „(6) Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la «procurorul ierarhic superior» în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin acesta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia."

- ,,(1) Atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţunilor din justiţie sunt următoarele: [...] d) exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa Secţiei, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării acesteia potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie”.

Pentru a pronunța soluția de admitere a excepției de neconstituționalitate referitoare la textele mai sus redate, Curtea a reținut încălcarea prevederilor constituționale cuprinse în art.1 alin.(5) referitor la claritatea și previzibilitatea legii, precum și în art.131 alin.(1) și în art.132 alin.(1) cu referire la principiul legalității și controlului ierarhic în virtutea cărora funcționează Ministerul Public. Adevărul despre soţul Andreei Esca: De ce Alexandre Eram a făcut o formă GRAVĂ de COVID-19

Cu privire la dispozițiile art.88 indice 1 alin.(6) din Legea nr.304/2004, Curtea a reținut că definirea procurorului-șef al S.I.I.J. ca ”procuror ierarhic superior” în toate cazurile și cu privire la toate aspectele procedurale pe care le implică urmărirea penală a infracţiunilor de competenţa Secţiei înlătură regimul juridic corespunzător statutului de procuror ierarhic superior al procurorilor cu funcții de conducere din cadrul S.I.I.J., lipsind de efecte juridice calitatea de procuror-șef adjunct al secției sau de procuror-șef al unei structuri din interiorul secției (birou/serviciu).

În ceea ce privește stabilirea calității de procuror ierarhic superior ”inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”, Curtea a constatat că noțiunea de ”procuror ierarhic superior” vizează întotdeauna poziția într-o ierarhie, determinată prin raportare la o anumită structură organizatorică și nicidecum prin raportare la ”soluțiile dispuse” în cauzele înregistrate pe rolul unui anumit parchet. Modul deficitar în care legiuitorul reglementează o situație tranzitorie încalcă principiul controlului ierarhic, întrucât stabilește în competența procurorului-șef al S.I.I.J. controlul asupra activității unor procurori din afara acestei secții cu privire la actele dispuse de aceștia în cauzele care ulterior au fost transferate în competența S.I.I.J.

Cu privire la dispozițiile art.88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004, prin modul de reglementare a competenței S.I.I.J. referitoare la promovarea și retragerea căilor de atac, rezultă că această secție, evaluând legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești pronunțate, exercită, implicit, un control asupra activității procurorului de ședință. Dispozițiile legale criticate atribuie S.I.I.J. un statut special, preeminent față de celelalte structuri de parchet din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Secția Judiciară) și, totodată, o poziție supraordonată în ierarhia Ministerului Public, cu încălcarea art.132 din Constituție, care consacră principiul controlului ierarhic în cadrul acestei autorități publice.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
 

Ministrul Justiției, despre desființarea SIIJ


 

Cătălin Predoiu, care a explicat că însuși modul în care a fost construită Secția specială e unul „deficitar”, susține că desființarea SIIJ „rămâne un obiectiv” al Ministerului Justiției și că s-au făcut deja „pași în această direcție”.

„Am făcut pași în această direcție. Vom face pasul decisiv când vor fi siguri că acest proiect va trece de Parlament. Voi intensifica discuțiile cu parlamentari din toate partidele pe acest subiect. De asemenea, am discutat și o voi face din nou cu primul-ministru, care sprijină fără rezerve toate obiectivele MCV. La ora la care discutăm, capacitatea operațională a Ministerului Public de a face anti-corupție în sistemul judiciar este departe de ceea ce trebuie să fie. Crearea SIIJ a lovit DNA și a creat o vulnerabilitate Ministerului Public. Nu procurorii sunt de vină pentru această situație, nici măcar cei din SIIJ, ci politicienii care nu înțeleg mecanismul judiciar sau care, mai grav, doresc dezorganizarea acestuia și a luptei anti-corupție. Dar, ceea ce au stricat un număr de politicieni vor repera alți politicieni, care sprijină justiția. Guvernul PNL va rezolva acest lucru, imediat ce condițiile din Parlament o vor permite", a declarat ministrul Justiției, în iunie.

știre în curs de actualizare

Citeşte mai multe despre:   CCR,   Sectia Speciala