Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Ce este „happy hypoxia”. Medicul Radu Țincu: „Te frapează discrepanța dintre cum se prezintă pacientul la spital și care este imaginea radiologică”

Ce este „happy hypoxia”. Medicul Radu Țincu: „Te frapează discrepanța dintre cum se prezintă pacientul la spital și care este imaginea radiologică”

Un articol de: Raluca Tindeche - 27 Oct 2020, 10:05
Ce este „happy hypoxia”. Medicul Radu Țincu: „Te frapează discrepanța dintre cum se prezintă pacientul la spital și care este imaginea radiologică” Eveniment

Radu Ţincu, medic primar în secţia ATI de la Spitalul Floreasca a precizat la Digi24 ce înseamnă „happy hypoxia”, un simptom cu care se confruntă pecienții cu Covid-19.

 „În momentul în care îi monitorizăm, vedem că au un deficit în saturaţia oxigenului, o scădere a acestei saturaţii. Vin cu saturaţii de 65-70 la sută, fără să aibă neapărat o simptomatologie alarmantă. În mod normal, la un pacient care are o saturaţie atât de mică, ne aşteptăm să resimtă mult mai acut lipsa de oxigen decât o face în realitate. Este ceea ce se numeşte „silent hypoxia” (hipoxia tăcută) şi „happy hypoxia”. Este o hipoxie care nu-ţi creează niciun fel de simptom decât în momentul în care ajungi să fii intubat. Este un prag foarte labil între momentul în care ai această saturaţie - pe care o suporţi foarte bine - şi momentul în care ajungi să fii intubat. Suntem surprinşi, vă spuneam, că aceşti pacienţi au o simptomatologie foarte redusă comparativ cu starea lor, pe de o parte, iar pe de altă parte, imaginile tomografice sunt catastrofale, este o afectare pulmonară bilaterală, cu afectări de peste 50-60-70 la sută din ambele câmpuri pulmonare”.   Viclenia virusului care nu dă niciun fel de semnale bolnavului   Medicul explică că bolnavii pot să acuze cel mult o stare de oboseală, de apatie, acesta fiind şi simptomul pentru care se prezintă la spital.   Dacă am compara altă infecţie pulmonară care ar determina acelaşi grad de desaturare, pacientul ar fi mult mai simptomatic. Aici este partea interesantă pe care SARS-CoV-2 o determină: pacientul are afectare pulmonară de peste 7o la sută, bilaterală, dar nu resimte acest lucru decât atunci când se produce căderea bruscă ce duce la intubare şi ventilare mecanică a acestor pacienţi”, a arătat Radu Ţincu, potrivit Digi 24.  

Plămânii sunt afectați, însă pacientul nu simte acest lucru. 

„Am mai văzut pacienţi cu asemenea complicaţii pulmonare severe, însă aici ce te frapează este discrepanţa dintre cum se prezintă pacientul la spital şi care este imaginea radiologică. În mod normal, un astfel de pacient ar fi trebuit să fie mult mai grav, să resimtă într-un mod mult mai acut această afectare pulmonară”.  

Starea pacienţului se agravează, iar pacientul ajunge să aibă nevoie de ventilaţie mecanică.

  „În acel moment, se creşte fluxul de oxigen pe masca facială, dar la un moment dat, chiar dacă ajungi la capacitatea maximă pe care o poţi livra, de 15 litri, nici aşa nu reuşeşti să compensezi afectarea pulmonară, pentru că mai rămâne foarte puţin din plămân care mai este funcţional.    Atunci va trebui să duci pacientul în terapie intensivă pentru aplicarea unor manevre de ventilaţie mecanică non-invazivă, adică aplicăm pe faţa acestor pacienţi anumite măşti faciale speciale, conectate la un aparat de ventilaţie, sau sunt pacienţi cărora li se conectează la nivelul capului un cort, adică o copertină, conectată şi ea la un aparat de ventilaţie mecanică, însă acest aparat nu livrează doar oxigen suplimentar, ci îl livrează cu o anumită presiune şi cu anumite volume. Din acel moment, pacientul nu-şi mai poate realiza singur aceste schimburi gazoase şi este nevoie de o ventilaţie din ce în ce mai controlată.   Dacă nici aşa nu reuşim să compensăm deficitul pulmonar pe care aceşti pacienţi îl au, se ajunge la intubaţie şi ventilaţie mecanică, iar pentru foarte mulţi dintre ei reprezintă punctul terminal, pentru că pacientul care ajunge intubat şi ventilat mecanic are o mortalitate foarte ridicată, de peste 60-70 la sută. Acest lucru nu este cauzat de intubaţie, ci pentru că nu mai are capacitate pulmonară suficientă pentru a-şi realiza schimburile gazoase”, a explicat medicul primar ATI, la Digi 24. 
 

Citeşte mai multe despre:   medic,   covid,   Radu Țincu