Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Cine a fost IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, răpus de noul coronavirus

Cine a fost IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, răpus de noul coronavirus

Un articol de: Mirela Ionela Achim - 20 Mai 2020, 15:59
Cine a fost IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, răpus de noul coronavirus Captură B1 TV Eveniment

Arhiepiscopul Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor a murit miercuri, la Institutul "Matei Balş" din Capitală, după ce a suferit un al doilea atac de cord. Acesta fusese depistat cu coronavirus și transferat cu elicoperul la București pentru îngrijiri medicale. Asta a declanșat ample dezbateri, multe voci publice acuzând faptul că alte persoane, inclusiv medici aflați în prima linie de luptă cu epidemia și care au fost de asemenea depistați pozitiv, nu au beneficiat de un astfel de tratament. Oficialii au respins permanent acuzațiile privind regimul special acordat preotului. IPS Pimen a încetat din viață în jurul ore 00.50. Avea 90 de ani și era cel mai bătrân membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

 

Cine a fost IPS Pimen

 

Pimen Zainea s-a născut pe 25 august 1929, în satul Herăşti, comuna buzoiană Greabănu. A primit la botez numele de Vasile. 
A făcut liceul în Râmnicu Sărat, apoi a urmat cursurile Seminarului Teologic Monahal de la Mânăstirea Neamţ. În 1951, a fost tuns în monahism, primind numele Pimen și, ulterior, a fost hirotonit ierodiacon, notează dexologia.ro.

În 1957, acesta a devenit licențiat în Teologie și a fost hirotonit ieromonah. De asemenea, a obținut o diplomă de calificare în muzeografie, după ce a urmat cursurile Institutului de Arte Plastice din Bucureşti.

Pimen a fost stareţul Mănăstirii Putna, preot-duhovnic la Mănăstirea Văratec,  preot la Schitul Durău, muzeograf la Mănăstirea Putna şi stareţul Mănăstirii "Sf. Ioan cel Nou" din Suceava. 

În 1966, a fost ridicat la rangul de protosinghel, iar în 1975 la cel de arhimandrit.

Mai apoi, Pimen a studiat la Universitatea din Koln, Germania, a slujit în Statele Unite, Canada și Ierusalim. S-a întors apoi în țară și, în ianuarie 1982, a fost ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, cu titlul de "Suceveanul", şi hirotonit întru arhierie în iunie acelaşi an.
A fost apoi locţiitor de mitropolit al Moldovei şi Sucevei și rector al Facultății de Teologie "Dumitru Stăniloae" din Iaşi. 

Pe 3 martie 1991, a fost instalat arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. De atunci, au fost restaurate mai multe monumente, Mănăstirea Voroneţ şi Mănăstirea Humorului, dar și alte lăcașuri de cut închise în perioada comunistă, au fost redeschise și au fost înălțate numeroase biserici. 

Pimen a fost, de asemenea, autor al mai multor studii și a realizat numeroase traduceri din limba franceză.

În 2000, Înaltpreasfinţitul Pimen a primit de la președintele țării, atunci Emil Constantinescu, Ordinul Naţional "Pentru Merit" în grad de Mare Cruce.

În 2011, Curtea de Apel București l-a declarat pe Pimen colaborator al Securității. Acesta a avut două nume conspirative - Petru şi Sidorovici - în timpul colaborării sale cu Securitatea, inclusiv cu Direcția Informațiilor Externe (DIE). În fața judecătorilor, el a spus doar despre o parte dintre notele consemnate că sunt adevărate. 

„A afirmat că a purtat discuții verbale cu diferiți ofițeri de Securitate, dar prin acestea nu s-a atentat la poziția socială a unui cetățean sau a statului român”, se arăta în decizia instanței.

Totuși, într-o notă din 18 ianuarie 1979, el a scris organelor de securitate că o anume persoană A.B „nu iubește conducerea țării”. În alte note a descris opiniile unor persoane despre regimul comunist. De exemplu, pe 16 martie 1977, a scris că profesorul P.M. era de opinie că profesorii ar trebui „să aibă o orientare mai largă și să nu fie prea marxiști”.

 

Cum se va desfășura înmormântarea arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților

 

IPS Pimen va fi înmormântat la Mănăstirea Sihăstria Putnei. Nu a fost stabilită încă o dată. Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, a precizat că, dacă  situația o va permite, slujba se va ține la Suceava, apoi trupul arhiepiscopului va fi dus la respectiva mănăstire.

„Conform legislaţiei în vigoare pentru cazurile persoanelor decedate diagnosticate cu Covid, după punerea în sicriul sigilat, acesta va fi preluat de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, care, împreună cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, va decide data şi detaliile înmormântării”, a precizat Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, citat de basilica.ro.

 

Câți oameni vor avea voie să participe la funeralii

 

Pe 18 mai, în urma consultării cu Guvernul, Patriarhia Română a transmis o serie de îndrumări către parohiile BOR.

Potrivit acestora, „slujba de înmormântare va fi săvârşită în biserică (număr de maximum 16 persoane) sau în aer liber, respectându-se toate normele sanitare, distanţă de 2 m şi alte prevederi legale în vigoare”.

Dată fiind epidemia de coronavirus și starea de alertă în care se găsește România, funeraliile lui IPS Pimen ar trebui să se desfășoare în condiții speciale. Pericolul răspândirii COVID-19 exclude categoric adunările și mulțimile, indiferent de scopul pentru care se întrunesc ele.

Potrivit legii, cei care organizează, în perioada stării de alertă, mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau alte tipuri de întruniri, indiferent de natura lor, în spații deschise sau închise, pot primi amenzi de la 3.000 de lei la 15.000 de lei.

 

Când a fost diagnosticat IPS Pimen cu noul coronavirus

 

IPS Pimen a fost depistat cu SARS-CoV-2 în a doua zi de Paști, pe 20 aprilie. Din Suceava, el a fost adus cu elicopterul în Capitală. A fost transportat pe timp de noapte, în condiții speciale, alături de un pacient de 47 de ani, care a decedat între timp. De atunci, Pimen era internat la Institutul ”Matei Balș”. Era ventilat mecanic din 1 mai, când a suferit complicaţii pulmonare.

Aducerea sa la București a stârnit acuzații de tratament preferențial. Unele voci publice au susținut că alte persoane infectate, inclusiv cadre medicale, nu au beneficiat de șansa de a fi tratate în București.

Scandalul a reizbucnit după ce în spațiul public a apărut informația că Pimen a beneficiat de tratament cu plasmă, la scurt timp după introducerea acestuia în România și în contextul în care și acum sunt extrem de puțini donatori.

Video will appear shortly. Please disable your ad blocker if you have one.

Citeşte mai multe despre:   IPS Pimen