Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Comunitatea forestierilor, nemulțumită de inițiativa lui Dragnea: Pierderi de circa 1 miliard de euro ca urmare a interzicerii exporturilor de buștean și cherestea

Comunitatea forestierilor, nemulțumită de inițiativa lui Dragnea: Pierderi de circa 1 miliard de euro ca urmare a interzicerii exporturilor de buștean și cherestea

Un articol de: B1.ro - 06 Iun 2019, 15:25
foto: Pixabay Eveniment

Fordaq, comunitatea forestierilor din România, se arată nemulțumită de iniţiativă legislativă propusă de Liviu Dragnea în domeniul pădurilor, privind interzicerea exporturilor de buştean şi cherestea.

Cătălin Tobescu, reprezentant Fordaq, spune că  oprirea exporturilor de bustean si cherestea este o masura lipsita de logica. Mai mult, spune acesta, implementarea legii ar aduce pierderi de un miliard de euro.

“Exporturile de bustean sunt nesemnificative, dar importam anual 3 milioane de mc lemn rotund. Exista un excedent de resursa in piata, datorita volumelor uriase disponibile in Cehia, Slovacia, Germania , Italia, ca efect al doboraturilor de vant si atacurilor de gandaci de scoarta. Daca exista excedent de resursa, pentru ce sa opresti exporturile? Ca sa prabusesti si sa blochezi piata lemnului?

Din punct de vedere juridic nu exista nici o justificare de situatie exceptionala pentru restrictionarea livrarilor intracomunitare- care nu sunt considerate exporturi.

Atunci care este logica unei astfel de initiative legislative?”, scrie Tobescu pe Facebook.

Într-un comunicat transmis joi, comunitatea forestierilor din România afirmă percepţia  celor care se informează pe Facebook, legată de trenurile pline cu buştean, care  părăsesc România şi golesc versanţii de păduri, este falsă. Aceștia mai spun că ar disparea ca resursă pentru lemnul de foc deşeurile obţinute din producerea cherestelei de foioase pentru export, adică echivalentul a 1 milion mc lemn de foc.

Redăm mai jos comunicatul integral

Sectorul  forestier  s-a  procoposit,  în ultimele  zile  ale campaniei  electorale,  cu  un proiect  de lege -340/2019 privind  interzicerea  exporturilor  de  buștean și  cherestea,  un proiect  anunțat  în campania electorală  de către  dl.  Liviu  Dragnea și  depus ca inițiativă legislativă  la Camera  Deputaților  joi, 23  mai,  cu  3 zile  înainte  de finalul  campaniei  electorale. Tema opririi  exporturilor a fost vehiculată în mod  oportunist de către diferiți  lideri de opinie, regăsindu-se în diferite  proiecte  legislative,  care au fost  respinse  în urma  dezbaterilor din Parlament.  În  acest sens dezbaterile și  punctele de vedere transmise de către Guvern în 2015 și 2017 pot fi consultate pe pagina Camerei Deputaților:

http://www.cdep.ro/proiecte/2015/800/30/5/pvg1070.pdf
http://www.cdep.ro/proiecte/2017/200/70/6/pvg338.pdf 

 “Percepția  celor  care  se informează  pe Facebook, legată de trenurile pline cu buștean, care  părăsesc  România și golesc versanții de păduri,  este  falsă.  Acele  trenuri cu buștean vin în România, nu pleacă! În ultimii 3-4  ani,  România a importat în mod constant aproximativ 3  milioane mc de lemn rotund anual, în timp ce exporturile s-au situat sub 100 000 mc de buștean  anual!   Exporturile  de cherestea  de  rășinoase  se bazează în mare măsura pe lemn importat,  prin urmare ce logică ar exista în oprirea  acestor  exporturi?  Deșeurile și rumegușul rezultate din prelucrarea acestui volum uriaș de lemn provenit din import ajută la echilibrarea cererii interne de resursă pentru industria plăcilor,  industria  peleților și a producerii de energie pe bază de biomasă. Oprirea  acestor  fluxuri de export cherestea ar  avea  drept  consecință imediată oprirea fluxurilor de import lemn rotund, cu efecte colaterale  majore prin afectarea industriei plăcilor, a peleților și a lemnului de foc – declară Cătălin Tobescu, reprezentant Fordaq – Comunitatea Forestierilor din România.

Pierderi  de 1  miliard  de euro în PIB dacă o astfel de măsura ar fi implementată

Pierderile  economice imediate ar fi de 500 milioane  euro  -  contravaloarea exporturilor  de cherestea -  pierderi  dublate  prin efectele  colaterale în industria  plăcilor,  a peleților și  prin pierderea  de resursă  pentru  energia din biomasă.  Concomitent,  ar disparea ca resursă pentru  lemnul de foc deșeurile  obținute  din  producerea cherestelei  de foioase  pentru  export,  adică  echivalentul  a  1 milion mc  lemn  de foc.

“Prețurile  în piața  lemnului  din România  au  scăzut  cu  20%  față  de anul  trecut. Vă  invit  să vedeți  în acest  sens  rezultatele  licitațiilor  organizate  de către  Regia  Naționala a Pădurilor-Romsilva. Scăderea prețurilor arată un excedent  de resursă în piață, în niciun caz un deficit care să justifice  oprirea  exporturilor.  Excedentul  de lemn  din piață este dat de volumele uriașe de masă lemnoasă  disponibile în Europa Centrală -  Cehia  și  Slovacia  în principal,  apoi Germania și  Italia, ca efect  al  atacurilor de gândaci de scoarță și a doborâturilor  masive de vânt. O oprire a exporturilor  de cherestea  ar  avea  ca  efect  un blocaj  suplimentar  al  pieței  lemnului,  în condițiile în care  echilibrul financiar al admnistrațiilor  silvice este deja  foarte  precar. Lipsa de piață pentru  resursa  de lemn  conduce  la  neexecutarea  lucrărilor  de îngrijire  a  pădurilor,  cu efecte pe termen  lung  asupra  stării de sănătate  a pădurilor” – explică reprezentantul Fordaq.

Criză  indirectă  a lemnului  de foc

Unul  dintre  principiile de baza în administrarea pădurilor este valorificarea superioară a masei  lemnoase. Din sortarea  masei  lemnoase  primare  rezultă sortimente  superioare,  valorificabile  industrial  și  lemn  de foc.  Oprirea  exporturilor  de cherestea  ar  conduce  la diminuarea  cererii   de buștean  de gater și implicit la scăderea  volumului  de masă lemnoasa exploatata, cu  efect  colateral în restrângerea  ofertei  de lemn  de  foc! Un calcul  simplu  ne  arată  că  dispariția  celor  500  000  mc cherestea  de fag  exportată,  cherestea obținută  cu un randament  mediu de 40 % din buștean,  ar  conduce  la  un volum  de buștean  prelucrat  mai  mic  cu  1,2  milioane  mc.  Cum randamentul mediu  de  sortare  din lemn  rotund  este  în medie  de 50%,  rezultă  că dispariția  exportului  de cherestea  de fag  ar  conduce  indirect  la  dispariția  din piata  a unui  volum  de 1,2  milioane mc  lemn  de foc,  volum  la  care se adaugă deșeurile  din prelucrarea  primara  utilizate ca lemn  de  foc – acei baloti  de lăturoaie pe  care  ii  gasim  in toata  partea  de Sud  a Romaniei    ca  resursa  de lemn de foc!

Se încălca  principiului  liberei circulații a mărfurilor

În dezbaterile unor proiecte similare din 2015 și  2017 care vizau oprirea exporturilor de lemn brut,  punctele de vedere  tehnice  transmise de către  Guvern  au  fost explicite:  oprirea  exporturilor -  fără a diferenția  livrările intracomunitare -  reprezintă o încalcare  a  liberei  circulații a mărfurilor în cadrul UE,  măsură  care  ar  trebui  justificată  prin existența  unor situații  excepționale în România.  Nu există o astfel de justificare pentru oprirea exporturilor de buștean și cherestea.

În fapt,  oprirea  exporturilor  de buștean și cherestea  este  o temă  falsă care distrage  atenția de la  problemele  reale  din sectorul  forestier:

  • Lipsa  de finanțare  a sectorului  în cadrul  Programului  Național de Dezvoltare Rurală.
  • Suprareglementarea legislativă -  sancționată inclusiv de Curtea  Constituționala care  a declarat neconstituționale  prevederile  din legea  contravențiilor  silvice.
  • Lipsa  evoluțiilor în dezvoltarea  sistemului  SUMAL -  principalul  sistem  de urmărire a trasabilității lemnului în România și de combatere a tăierilor ilegale.

Tema  opririi  exporturilor  de buștean și  cherestea este complet defazată față de temele dezbătute  pe plan  European, cu impact asupra domeniului  pădurilor:  noua  strategie  forestieră europeană, bioeconomie, economie  circulară, energii  regenerabile.  Lemnul -  ca  resursă naturală regenerabilă, menținerea  biodiversității și creșterea  stabilității  pădurilor se afla în centrul tuturor  acestor  politici.

Invităm  factorii  de decizie să  revina la discuții serioase despre problemele  reale  ale  domeniului  padurilor.