Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Constantin Istrate, al cincilea torționar: IICCMER cere urmărire penală pe numele acestuia

Constantin Istrate, al cincilea torționar: IICCMER cere urmărire penală pe numele acestuia

Un articol de: - 08 Iul 2014, 11:40
Eveniment

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc solicită Parchetului ICCJ începerea urmăririi penale în cazul lui Constantin Istrate, fost locţiitor al comandantului de la Colonia de Muncă Oneşti şi fost locţiitor al comandantului de la Penitenciarul Gherla, informează Mediafax.

Potrivit IICCMER, Constantin Istrate, de la Gherla, provenea dintr-o familie modestă. El s-a născut în Mălini, județul Suceava, în anul 1926.

Constantin Teodor Istrate a deţinut funcţii de conducere în Penitenciarul Gherla, începând prin a fi comandant de pluton (oct. 1954 – 1956), apoi ajutor de serviciu al comandantului şi locţiitor comandant pentru spate (1956 – iun. 1957), locţiitor comandant pentru pază şi regim (1957 – dec. 1958 şi 1 mart. 1959 – 1961), comandant (dec. 1958 – 1 mart. 1959).
Potrivit IICCMER, Constantin Istrate a impus persoanelor aflate în executarea pedepsei un regim de detenţie inuman care depăşea ca duritate limitele prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale a Penitenciarelor.

Acest tip de regim extrem de dur aplicat în cadrul celor două unităţi penitenciare poate fi calificat drept unul de exterminare prin raportare la condiţiile inumane de detenţie responsabile pentru decesul a numeroşi deţinuţi. Regimul de detenţie a fost aplicat în mod indenţionat şi susţinut de către Istrate Constantin şi poate fi caracterizat prin lipsa hranei, a medicamentelor şi îngrijirii medicale, abuzuri şi nu în ultimul rând prin numărul mare de decese survenite, potrivit sursei citate.

Conform documentelor care atestă decesul deţinuţilor, identificate în Arhiva Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în intervalul decembrie 1953 - mai 1954, când sublocotenentul Istrate Constantin a fost locţiitor al comandantului pentru pază şi regim de la colonia de muncă Oneşti, a decedat un deţinut imediat după transferul din Bacău.

De asemenea, conform certificatelor oficiale de deces sau a documentelor care atestă decesul deţinuţilor identificate în Arhiva Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, respectiv arhiva Penitenciarului Gherla, Arhiva Consiliului Naţional pentru studierea Arhivelor Securităţii şi la Primăria Municipiului Gherla, în perioada cuprinsă între 1 august 1957 şi 31 octombrie 1962, dar şi în perioada în care Constantin Istrate a fost comandant al acestei unităţi au decedat 216 deţinuţi, nouă dintre aceştia în cele trei luni în care el a fost comandant.

Până acum, au fost demascaţi patru şefi de penitenciare al căror regim a dus la moartea a sute de deţinuţi.

Primul a fost Alexandru Vişinescu, trimis deja în judecată. Acesta a condus penitenciarul de la Râmnicu Sărat şi este acuzat de moartea a cel puţin 12 deţinuţi politici.

A urmat Ion Ficior, comandant al lagărului de la Periprava, acuzat că ordinele sale au dus la decesul a peste o sută de persoane.

Iuliu Sebeștin a fost cel de-al treilea torţionar demascat. Acesta a decedat anul trecut.

Ultimul nume făcut public de Institut a fost cel al lui Florin Cormoş, cel care a condus lagărul de muncă de la Cernavodă şi care s-ar face vinovat de moartea a 115 deţinuţi.

Plângere penală pe numele unui alt torționar, Constantin Teodor Istrate

Citeşte mai multe despre:   urmarire penala
 
 
 
Loading...