Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Cum acționează coronavirusul în organism: Diferențe între asimptomatici și cei cu simptome. Concluziile IML Iași, la efectuarea autopsiilor

Cum acționează coronavirusul în organism: Diferențe între asimptomatici și cei cu simptome. Concluziile IML Iași, la efectuarea autopsiilor

Un articol de: Mirela Ionela Achim - 03 Iul 2020, 11:41
Cum acționează coronavirusul în organism: Diferențe între asimptomatici și cei cu simptome. Concluziile IML Iași, la efectuarea autopsiilor Foto: pixabay Eveniment

IML Iași are în analiză 23 de cazuri de persoane cu coronavirus care au decedat. Autopsile efectuate până acum au arătat suprainfecții la nivelul plămânilor și inflamaţii abundente, precum și prezența cheagurilor de sânge, în cazul pacienților cu simptome. La infectații asimptomatici, în schimb, virusul se pare că acționează la nivelul faringelui, nu neapărat şi în plămâni.

 

Cum afectează coronavirusul organismul uman. Constatările IML Iași la autopsii

 

La începutul crizei, Ministerul Sănătății a recomandat suspendarea autopsiilor în cazul pacienților COVID-19, pentru ca virusul să nu se transmită. Asta deși voci din sistemul sanitar au susținut că astfel pot afla mai multe despre modul în care SARS-CoV-2 afectează organismul. După ridicarea stării de urgență, serviciile de medicină legală au avut posibilitatea să facă necropsii și în cazul acestor pacienți și, într-avedăr, au aflat lucuri noi despre evoluția bolii.

În cele 23 de cazuri aflate în analiză la IML Iași se numără persoane depistate cu COVID-19 care au decedat în spital, și ca urmare a altor afecțiuni preexistente, dar și persoane care au avut morți violente și abia după deces s-a constatat că aveau virusul și erau asimptomatice.

„Dintre morţile violente ar fi vorba despre un caz de spânzurare, un deces provocat de o cădere de la înălţime, iar în alte cazuri a fost vorba de accidente rutiere. La aceste cazuri, modificările pulmonare nu erau nişte modificări specific COVID-19, dar au avut o importanţă deosebită pentru că în urma lor au fost declanşate anchete epidemiologice în zona respectivă“, a explicat directorul IML Iași, Diana Bulgaru, citată de ziaruldeiasi.ro.

În prima categorie de cazuri analizate se află pacienți depistați pozitiv, cu vârste cuprinse între 30 și 90 de ani, care aveau afecțiuni grave cardiovasculare, metabolice (obezitate, diabet), renale, hepatice sau cu probleme tumorale.

„La aceştia, într-adevăr, s-au constatat leziuni pulmonare de tipul condensării masive bilaterale (lipsa aerului din plămâni, când alveolele sunt pline de lichid alveolar - n.r.). În alte cazuri a fost suprainfecţie. Aici e vorba de momentul în care, prin secţionare şi comprimare pe suprafeţele pulmonare, apare acel lichefiant gălbui. Deci ceea ce am văzut noi până acum microscopic sunt modificări la nivelul pulmonului de tipul infiltratului inflamator. Aceste modificări se observă doar microscopic şi în unele cazuri inflamaţiile au fost abundente“, a afirmat Diana Bulgaru.

Aceasta a mai explicat faptul că, atunci când inflamaţia este asociată cu polimorfonuclearele, este vorba despre o suprainfecţie bacteriană. Lovitură în televiziune! Transferul lui Mircea Badea...

Numărul crescut al polimorfonuclearelor indică faptul că organismul se luptă cu un proces infecţios. O scădere a concentrației de polimorfonucleare din sânge poate arăta incapacitatea organismului de a lupta cu infecţia.

De asemenea, și existența dopurilor de fibrină, produs pe care organismul începe să îl facă la trei zile de la orice leziune, arată că organismul s-a luptat cu o infecție.

Medicii au mai găsit, în vasele pulmonare şi la nivelul cordului microtromboze, cheaguri mici de sânge care pot bloca milioanele de capilare din corpul uman.

 

În cazul infectaților asimptomatici, virusul acționa la nivelul faringelui, nu neapărat şi în plămâni

 

Medicii de la IML Iași au mai constatat că, în cazul asimptomaticilor, virusul acționa la nivelul faringelui, nu neapărat şi în plămâni.

„Este vorba despre cazul unei persoane de sex feminin, asimptomatică. Prima dată s-a realizat în spital testarea pe exudat faringian, iar la noi, la IML, s-a făcut din fragmentele pulmonare. S-a constatat că nu existau modificări la nivelul plămânilor. Problema a fost cu familia care nu ştia că persoana este pozitivă şi de aici a urmat ancheta epidemiologică“, a mai spus Diana Bulgaru, citată de ziaruldeiasi.ro.

 

Medicii italieni au ajuns la concluzii similare după efectuarea a 70 de autopsii

 

La concluzii similare au ajuns și medicii italieni, după 70 de autopsii realizate. Virologul italian Maria Rita Gismondo a susținut că SARS-CoV-2 afectează în special vasele de sânge: se formează cheaguri care împiedică circulația sangvină adecvată.

Asta ar însemna, susțin unii speicaliști, că pneumonia e doar un simptom succesiv, nu principala cauză. În schimb, alții continuă să afirme că pneumonia este principala complicaţie a infecţiei cu SARS-CoV-2.

Toate necropsiile de la IML Iași sunt în continuare în lucru.

Ultimul bilanț al epidemiei de coronavirus în România indică un număr total de 27.746 de infectări. 1.687 de pacienți COVID-19 au murit. Recent a început și testarea națională pentru coronavirus, cu județul Ialomița și municipiul București. 
 

Citeşte mai multe despre:   IML Iasi,   simptome coronavirus,   pacienti asimptomatici,   pacienti COVID-19,   autopsii