Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Deputatul USR Iulian Bulai, ANUNȚ ȘOC: Biserica Ortodoxă Română „să se alinieze la nivel european” în privința calendarului, astfel ca Paștile să fie sărbătorite de toți creștinii în același timp

Deputatul USR Iulian Bulai, ANUNȚ ȘOC: Biserica Ortodoxă Română „să se alinieze la nivel european” în privința calendarului, astfel ca Paștile să fie sărbătorite de toți creștinii în același timp

Un articol de: - 02 Mar 2018, 11:16
Eveniment

Deputatul USR, Iulian Bulai vine cu o propunere care va stârni, cu siguranță, valuri.

Acesta a declarat că a votat în favoarea legii care a proclamat vinerea de dinaintea Paștilor drept zi liberă și nelucrătoare, dar că îi pare rău de faptul că Parlamentul nu are abilitatea de a vota și data la care se sărbătorește Învierea Domnului.

Într-o postare de pe pagina sa oficială de facebook, Bulai a mai scris că și-ar dori ca și-ar dori ca nu doar Crăciunul să fie sărbătorit de ortodocșii români odată cu catolicii și protestanții, dar și Paștile.

„Astăzi am votat pentru ca românii să aibă zi liberă în Vinerea Mare. Este o practică întâlnită în toată Europa.Nu am putut vota, însă, ca Paștele să fie sărbătorit o dată cu restul Europei. Nu ține de competența Parlamentului.

Acum aproape 100 de ani, Biserica Ortodoxă Română, împreună cu politicienii de atunci, a decis ca ziua de Crăciun să fie sărbătorită cu restul Europei. A fost un gest de curaj și de voință, împotrivindu-se astfel influenței rusești.

Modificarea votată astăzi îi exclude pe toți catolicii și protestanții, din păcate.

Un milion de români catolici și protestanți din România, care nu sărbătoresc Paștele cu Biserica mjoritară, au parte doar de o zi liberă obișnuită. Totodată, sunt afectați peste trei milioane de români din diaspora care trebuie mereu să își sincronizeze concediile și vacanțele împreună cu angajatorii din vestul Europei, care au altă sărbătoare pascală.

Dacă acum 100 de ani am avut curaj să facem schimbări majore cu ziua de Crăciun, ar fi foarte important pentru români un act de curaj și acum, care să alinieze la nivel european aceste sărbători religioase”, a scris deputatul USR de Neamț.

Bulai, care este de religie romano-catolică, spunea într-un interviu pentru Vice că „familia tradițională nu e amenințată de cuplurile gay”, potrivit activenews.

De asemenea, Bulai este inițiatorul unui proiect de lege prin care România ar putea re-permite adopțiile internaționale, practică ce fusese interzisă tocmai din cauza nenumăratelor nereguli descoperite la vremea respectivă.

Din nefericire, situația calendarului nu este reglementată nici până azi în Ortodoxie. Bisericile protestante și catolice au actualizat calendarul bisericesc pentru a coincide cu cel astronomic, modern, adoptat de majoritatea statelor lumii.

Conciliul de la Niceea, din anul 325, adoptase pentru lumea creștină calendarul utilizat în vremea Imperiul Roman. Esențială era modalitatea de calcul a zilei Paștelui, ce se baza pe un sistem complicat, având ca punct de reper solstițiul de primăvară, când ziua este egală cu noaptea. În secolul al XVI-lea, astronomii au refăcut calculele și au constatat că sistemul de măsurare a timpului nu corespunde realității. Astfel, solstițiul de primăvară nu mai cădea pe 21 martie, așa cum fusese în vremea romanilor, ci zece zile mai târziu. În Europa catolică, reformarea calendarului datează de la 1582, din pontificatul Papei Grigore al XIII-lea, care a împrumutat și numele noii măsurători. Conform calendarului gregorian, anul urma să fie mai lung cu 10 zile în secolul al XVI-lea, cu 11 în cel de-al XVII-lea și așa mai departe, în fiecare an adăugându-se câte o zi. Treptat, calendarul Papei a fost acceptat și de țările protestante. Din motive de dogmă, lumea ortodoxă l-a refuzat până în secolul al XX-lea.

În martie 1919, guvernul României a emis un Decret-lege prin care era adoptat calendarul gregorian, iar cel iulian. Ziua de 1 aprilie 1919 devenea 14 aprilie 1919. Sfântul Sinod a refuzat să adopte noua datare a zilelor anului până în 1924. Astfel, cinci ani au curs în paralel un „timp laic” și altul al Bisericii, precum se întâmplă astăzi în alte țări ortodoxe, precum Serbia.

 În 1923, Conferința pan-ortodoxă de la Constantinopol a discutat despre adoptarea reformei calendarului și de biserica Răsăritului. Momentul a produs o schismă a lumii ortodoxe. Astfel, bisericile din România, Grecia, Bulgaria, Patriarhiile din Constantinopol, Alexandria și Antiohia au acceptat noul calendar, în vreme ce Biserica Ortodoxă Rusă, Sârbă, Sf. Munte Athos și Patriarhia Ierusalimului au rămas fidele stilului vechi.

Cu toate acestea, Bisericile ortodoxe care au acceptat noul calendar au păstrat data Paștilor potrivit calendarului vechi spre a exista măcar o sărbătoare comună a ortodocșilor. Ortodoxia actuală este divizată, așadar, în privința calendarului.

În 1926, statul român a revenit, pentru puțin timp, la vechiul calendar, iar în 1929 are loc scandalul „Pascaliei”: în acel an, Biserica a stabilit ca Paștile să se sărbătorească de două ori,, ceea ce a stârnit o reacție din partea intelectualilor creștini ai vremii, în frunte cu Mircea Vulcănescu, Nichifor Crainic și Nae Ionescu.

Campania dusă de aceștia a avut rezultate, astfel că Biserica a hotărât ca Paștile să fie sărbătorit la aceeași dată cu restul Bisericii Ortodoxe, adoptând un calendar iulian revizuit. Deci nu în totalitate gregorian, dar nici iulian, ca până atunci. În 1948, s-a decis posibilitatea existenței a două calendare diferite, dar a unei singure date a Paștilor, cea conformă cu Tradiția ortodoxă. 

Totodată, îndreptarea calendarului a creat schisme în Bisericile Ortodoxe, apărând noi Biserici ortodoxe independente care nu au acceptat noul calendar, pe care l-au considerat erezie. Aceștia sunt, de pildă,  așa zișii stiliști de la noi. Mai multe despre problema calendarului puteți citi aici.

Biserica Romano Catolică și cele protestante sărbătoresc Paștile după calendarul Gregorian, zi care pică, de-obicei, cu o săptămână înaintea praznicului ortodox. 

 
 
 
Loading...