Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Deutsche Welle: Procesul Revoluției, un ultim și cinic spectacol. Ce probe mai pot fi administrate astăzi după eșecul bine organizat de până acum? 

Deutsche Welle: Procesul Revoluției, un ultim și cinic spectacol. Ce probe mai pot fi administrate astăzi după eșecul bine organizat de până acum? 

Un articol de: - 13 Apr 2018, 18:13
Eveniment

Președintele Klaus Iohannis a transmis, vineri ministrului Justitiei avizul pe cererea de urmarire penală a lui Ion Iliescu, Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu, trimisă la Cotroceni pe 2 aprilie. 

În acest context, jurnalistul Horațiu Pepine scrie într-un articol publicat pe site-ul Deutsche Welle, că șeful statului a reacționat corect, dar că este inevitabilă întrebarea dacă este serios felul în care se desfășoară procesul Revoluției sau este vorba doar despre un spectacol cinic. 

”E o reacție firească să ne întrebăm dacă Procesul Revoluției, așa cum se desfășoară el astăzi, este cu adevărat serios și dacă nu este un ultim și cinic spectacol. Președintele Iohannis a reacționat corect, căci el nu poate pune la îndoială seriozitatea demersului. Așadar, indiferent ce crede în sinea sa, președintele trebuia să semneze cererea urmăririi penale pe care i-a adresat-o Procurorul General. Dar pentru cei care au asistat la farsa bine întreținută aproape trei decenii, scepticismul este ușor de înțeles”, scrie Pepine. 

De asemenea, jurnalistul se întreabă ce probe mai pot fi administrate acum la 28 de ani de la Revoluție. 

”Desigur cercetarea a fost reluată cu alte premise, dar totuși ne întrebăm ce probe mai pot fi administrate astăzi după eșecul bine organizat de până acum? Puțini se îndoiesc probabil că Ion Iliescu este vinovat și nici Petre Roman nu este exonerat cu totul, dar una este convingerea intimă sau cea politică și alta este proba administrată în cursul unui proces. Cei care am trăit îndeaproape acele evenimente avem multe lucruri de reproșat echipei FSN care a preluat puterea: confuzia, diversiunile, teroarea bine întreținută, executarea lui Ceaușescu la capătul unei farse judiciare, eliminarea brutală a opoziției pe cale de constituire, cenzura informațională, totul culminând cu mobilizarea minerilor. Cu toate acestea nu am avut niciodată probe, în sensul lor judiciar, că Ion Iliescu ar fi fost cel puțin autorul moral al victimelor de după 22 decembrie 1989. Am nutrit, decenii la rând, convingerea că el nu putea fi străin de tot ce s-a întâmplat, știam cu siguranță că a refuzat să organizeze alegeri libere, știam că îi chemase pe mineri în iunie 1990, dar nu am putut afirma niciodată că participase direct la organizarea diversiunilor încheiate cu atâtea victime. Și tocmai de aceea am sperat că o investigație judiciară va produce aceste dovezi”, mai notează jurnalistul. 

Horațiu Pepine mai arată că și în cazul în care vor mai fi găsite probe, există riscul ca acestea să fie ignorate.

”Dar, după felul în care au fost conduse până acum cercetările, ce mai putem spera? Și dacă se va ajunge totuși în instanță, există un risc mai mare decât acela de a nu mai găsi probe concludente: riscul ca probele să fie ignorate și ca judecătorii aflați sub presiunea morală a situației să dea o sentință de condamnare ”necesară”, una cerută de spiritul public după modelul celei pronunțate împotriva lui Nicolae Ceaușescu. Ar fi însă regretabil să reedităm acea greșală tragică, care a configurat parcă, în mod simbolic, modelul întregii justiții post-decembriste”, mai precizează Horațiu Pepine. 

Citeşte mai multe despre:   Klaus Iohannis,   revolutie,   Ion Iliescu,   Petre Roman,   Gelu Voican Voiculescu