Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment DOCUMENTUL prin care CNSAS cere Curții de Apel București să constate că Mugur Isărescu a activat ca informator al Securității în perioada 1979-1989

DOCUMENTUL prin care CNSAS cere Curții de Apel București să constate că Mugur Isărescu a activat ca informator al Securității în perioada 1979-1989

Un articol de: Traian Avarvarei - 25 Iun 2020, 20:07
DOCUMENTUL prin care CNSAS cere Curții de Apel București să constate că Mugur Isărescu a activat ca informator al Securității în perioada 1979-1989 Foto: Inquam Photos / Octav Ganea Eveniment

Curtea de Apel București (CAB) a dat publicității, joi, cererea prin care Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) solicită judecătorilor să constate calitatea de colaborator al Securităţii în cazul guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu. Documentul, trimis la solicitarea Agerpres, cuprinde mai multe pasaje anonimizate de către reprezentanţii Curţii, ca de altfel şi numele conspirativ al lui Isărescu. CNSAS susţine că Mugur Isărescu, a activat ca informator în perioada 1979-1989, furnizând fostei Securităţi informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România în comparație cu alte țări.

 

CNSAS: Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a colaborat cu Securitatea în perioada 1979-1989

 

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat judecătorilor Curții de Apel București să constate calitatea de colaborator al Securităţii în cazul guvernatorului BNR. CNSAS susține că Mugur Isărescu a furnizat fostei Securități informații prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România în comparație cu alte țări. A fost încălcat astfel dreptul la viaţă privată și dreptul la libertatea cuvântului.

CNSAS mai susține că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16 martie 1986, documentele demonstrează că Isărescu, de fapt, a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Asta înseamnă că, mai afirmă CNSAS, abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 - 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR. Documentul trimis de CNSAS către CAB a fost publicat la solicitarea Agerpres, cu mai multe pasaje anonimizate.

Documentul poate fi citit intregal AICI.

„Aşa cum rezultă din nota de constatare nr. (...), dl. (Mugur Isărescu, n.r.) a activat ca informator, cu numele conspirativ (...), în perioada 1979-1989, fiind recrutat de către (...), având în vedere calitatea domniei sale de cercetător (...). Pe parcursul colaborării cu Securitatea, acesta a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist în comparaţie cu alte ţări - notele din 16.12.1987 (...) şi 05.03.1985 (...)”, se arată în documentul trimis de CNSAS Curții de Apel București.

CNSAS dă exemplul unor note din 16 decembrie 1987 și 5 martie 1985 redactate olograf şi semnate de acesta, cu numele conspirativ:

  • „În legătură cu atitudinea din ultimul timp a I.D., sursa poate relata: 1. 'Are răbufniri destul de dese de nemulţumire faţă de aspecte sociale precum: transportul în comun din Drumul Taberii (acuzat că îi răpeşte mai mult de o oră); încălzirea locuinţei în care trăieşte; aprovizionarea cu alimente; programele de televiziune. Are tendinţa de a face comparaţii cu situaţia din alte ţări. (...) Sursa a constatat o accentuare evidentă a manifestărilor de nemulţumire după ce a divorţat (...).
  • În legătură cu întâlnirea din 05.03.1985 dintre E.D. şi M.I. şi D.W. (...) sursa poate relata următoarele: '(DW) în discuţii a menţionat dificultăţile întâmpinate de membrii comunităţii diplomatice din Bucureşti în această iarnă (în legătură cu asigurarea gazelor şi căldurii). A arătat că diplomaţii acreditaţi la Bucureşti îşi exprimă nedumerirea în legătură cu acest lucru, întrucât de regulă membrii corpului diplomatic sunt protejaţi în orice ţară, în România însă ei au stat în condiţii mai dificile decât populaţia. A manifestat interes faţă de eventualele măsuri care vor fi luate în România pentru depăşirea acestor dificultăţi. De asemenea, dacă în România sunt discutate efectiv alternative de dezvoltare economică sau numai se repetă linia oficială. A pus întrebări în legătură cu unele neconcordanţe între cifrele publicate în presă privind îndeplinirea planului de dezvoltarea a României (de exemplu, din anuarul statistic al R.S.R. reiese că ponderea ţărilor socialiste în comerţul nostru exterior este de cca. 45%, pe când din datele comunicatului de îndeplinire a planului este de 54%”.

CNSAS amintește că, potrivit Raportului final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, „sfârşitul anilor 1980 a coincis cu accentuarea politicii represive, inclusiv în plan economic”.Au descoperit un aeroport părăsit în urmă cu 50 de ani. Au controlat toată zona şi au rămas uluiţi de ce au mai găsit

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității mai notează că ofițerii din cadrul Securității au luat mai multe decizii, în baza informațiilor obținute de la Isărescu:

„De altfel, pe baza informaţiilor furnizate cu solicitudine de către pârât, ofiţerii din cadrul Securităţii au dispus următoarele:

  • Notă de verificare şi cunoaştere. Cele semnalate se verifică şi prin alte surse. Propun exploatarea notei la mapa CI (...)
  • Sursa a furnizat nota ca urmare a participării sale la întâlnirea cu cetăţeanul englez D.W, pe lângă care este dirijat. Discuţiile dintre cei trei au fost controlate prin mijloace I.D.E.B. în cooperare cu Direcţia a III-a. Cele relatate de sursă vor fi confruntate cu discuţiile de pe bandă. Sursa a mai relatat că atât el, cât şi D.E. au fost invitaţi de D.W. în ziua de 26.03.1985 la un cocktail, pe care-l va organiza înaintea plecării şi unde vor fi invitate mai multe persoane. Sarcini: Sursa a fost instruită să semnaleze operativ dacă D.W. îl mai invită pe E.D. fără prezenţa altora. Măsuri: Propun ca materialul să fie exploatat la dosarul privind pe D.W. şi informare la Direcţia a III-a cu aspectele rezultate din discuţii". Însemnare marginală: "De acord. Obţineţi şi dumneavoastră banda şi redaţi discuţiile, după care raportul cu concluzii, în urma controlării contactului”.

CNSAS precizează că este exclus ca Isărescu să fi furnizat informații Securității fără a cunoaște consecințele unei astfel de acțiuni: „Atât timp cât pârâtul nu a luat în calcul şi ipoteza în care Securitatea nu ar fi cunoscut situaţia denunţată, rezultă că pârâtul nu a menajat interesele persoanei denunţate, nu a avut o atitudine precaută şi nici de protejare a celui denunţat. Prin urmare, nesocotind interesele celui denunţat, pârâtul a vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată în privinţa celui denunţat, atât timp cât a acceptat că persoana denunţată să facă obiectul unor investigaţii suplimentare ale Securităţii, ca rezultat al denunţului său. Altfel spus, prin furnizarea acestor informaţii, pârâtul a conştientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în delaţiunile sale se pot lua măsuri de urmărire şi verificare şi, prin urmare, a vizat această consecinţă”.

 

CNSAS cere Curții de Apel București să constate că guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a fost colaborator al Securității

 

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat, la mijlocul acestei luni, Curții de Apel București să constate că Mugur Isărescu, guvernator al Băncii Naționale a României, a fost colaborator al Securității.

În martie 2017, jurnaliștii dezvăluiau că Isărescu ar fi fost colaborator al Securității, folosind numele de cod ”Manole”. Atunci, CNSAS nu putea face verificări cu privire la calitatea de colaborator al guvernatorului BNR, dar legea a fost ulterior modificată.

Acum trei ani, întrebat pe marginea acestui subiect, Isărescu a negat categoric colaborarea cu Securitatea: „Orice eventuală altă așa-zisă referință nu poate fi decât un prefabricat”.

De altfel, în 2002, el a primit o decizie de necolaborare cu Securitatea ca poliție politică.

Mugur Isărescu este cel mai longeviv șef al unei bănci centrale din Europa fiind numit la șefia BNR în 1990.