Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Dovada că preşedintele Klaus Iohannis a preluat argumentele firmei Schweighofer în cererea de reexaminare a Codului Silvic: Cel mai mare procesator de masă lemnoasă din România, dispus să achiziționeze lemn tăiat ilegal (VIDEO)

Dovada că preşedintele Klaus Iohannis a preluat argumentele firmei Schweighofer în cererea de reexaminare a Codului Silvic: Cel mai mare procesator de masă lemnoasă din România, dispus să achiziționeze lemn tăiat ilegal (VIDEO)

Un articol de: - 28 Apr 2015, 12:54
Eveniment

Firma austriacă Schweighofer-Holzindustrie, cel mai mare procesator de masă lemnoasă din România,  este dispusă să achiziționeze lemn tăiat ilegal. Environmental Investigation Agency (EIA), un ONG cu birouri la Washington DC și Londra, a dat publicității înregistrări video cu camera ascunsă în care reprezentații austrieci promit chiar și bonusuri cantității de masă lemnoasă livrată, chiar dacă știe că acest lucru e posibil doar încălcându-se legea.

În cadrul filmulețului se face trimitere la o scrisoare adresată de conducerea companiei austriece, în toamna trecută, Guvernului Ponta.  Schweighofer-Holzindustrie solicita scoaterea din Codul Silvic (aflat în acel moment în dezbatere în Parlament) a interdicției pentru o companie de a procesa mai mult de 30% din volumul unui sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie.

Jurnalistul Mihai Goțiu amintește, într-un editorial pentru România Curată, că Guvernul și Parlamentul nu au dat curs acestei solicitări, forma în care a fost adoptat Codul Silvic păstrând cota de 30%. Argumentele celor de la Schweighofer-Holzindustrie au fost preluate însă de Adminstrația Prezidențială în cererea prin care a trimis spre reexaminare la Parlament Codul Silvic, pe 23 martie 2015.

În cererea de reexaminare a Codului Silvic, semnată de Klaus Iohannis și transmisă Parlamentului, scrie că ”4. Art. I pct.72 din legea transmisă spre promulgare, respectiv completarea art. 60 cu noi reglementări privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică poate conduce la ideea creării unui mediu neconcurențial.

Apreciem că dispozițiile art. 60 alin. (5) lit. f) și g) — prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achiziția sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier național și dreptul de preempțiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă — sunt de natură să aducă atingere principiilor libertății economice și contractuale, ca fundamente esențiale ale economiei de piață. Introducerea unei limitări arbitrare în activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii și avantaje pentru alții, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurențial și ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligațiilor asumate de statul român în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Totodată, pentru asigurarea respectării procedurilor naționale și comunitare în domeniul ajutorului de stat și al concurenței, considerăm că regulamentul privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, ce va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului, potrivit art. 60 alin. (4) din legea transmisă la promulgare, ar trebui să fie elaborat cu avizul autorității de concurență.”

Argumentele firmei austriece și ale președintelui Klaus Iohannis sunt false, este de părere Goțiu.

Jurnalistul afirmă că “legislația europeană nu interzice prevederile anti-monopol (cu atât mai mult cu cât, după cum se poate vedea și în investigația celor de la EIA, poziția dominantă pe piață a fost dobândită prin achiziționarea de lemn tăiat ilegal, ba chiar prin încurajarea/bonificarea unor astfel de practici)”. Totodată, acesta spune că aceeași legislație “recunoaște (în diferite domenii) dreptul comunităților locale de a beneficia cu prioritate de resursele naturale ale zonei (în cazul de față, dreptul micilor procesatori și, îndeosebi, a fabricilor de mobilă locale)”.

Scrisoarea austriecilor arată clar căSchweighofer-Holzindustrie folosește argumentul locurilor de muncă și a taxelor și impozitelor pe care le plătește statului român.

“În realitate, având monopol asupra achiziționării de masă lemnoasă și controlând prețul de achiziție, compania lasă fără resurse micii producători de mobilă. Cumulat, acești producători de mobilă oferă însă mult mai multe locuri de muncă decât Schweighofer-Holzindustrie. Astfel, compania austriacă blochează dezvoltările locale, iar pe cele existente le împinge către faliment. Doar la Câmpeni, cele câteva fabrici și ateliere de mobilă și mici producători de cherestea (cumpărată de fabricile de mobilă) asigură aproximativ 1.000 de locuri de muncă. Majoritatea producției de mobilă este vândută la export cu o plus valoare mult mai mare decât exportul de cherestea, consumând însă însutit și înmiit mai puțină masă lemnoasă! În fine, taxele și impozitele plătite de către micii producători autohtoni se varsă integral la bugetele locale și naționale, iar profitul se întoarce tot în economia autohtonă, în timp ce în cazul Schweighofer-Holzindustrie cea mai mare parte a profitului se externalizează”, se mai arată în articolul publicat pe romaniacurata.ro.
 

Cum a preluat Iohannis argumentele firmei Schweighofer în cererea de reexaminare a Codului Silvic
Citeşte mai multe despre:   paduri,   Klaus Iohannis