Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment EXCLUSIV // De ce în România se construiesc drumuri cu viteza melcului. Câți kilometri de autostradă are țara noastră, în comparație cu Ungaria și Bulgaria

EXCLUSIV // De ce în România se construiesc drumuri cu viteza melcului. Câți kilometri de autostradă are țara noastră, în comparație cu Ungaria și Bulgaria

Un articol de: Andi Miron - 03 Iul 2020, 07:47
EXCLUSIV // De ce în România se construiesc drumuri cu viteza melcului. Câți kilometri de autostradă are țara noastră, în comparație cu Ungaria și Bulgaria Autostrada A10 Sebeș - Turda. Captură CNAIR Eveniment

În România, crearea unei rețele de autostrăzi care să corespundă vremurilor actuale, întârzie să se concretizeze. 

Raportat la suprafață, România are mult mai puțini kilometri de autostradă decât vecinii Ungaria și Bulgaria. Maghiarii au 1.527 km, la o suprafață de 93.000 km pătrați, un stat de aproape 3 ori mai mic decât România. Țara noastră are 866 de km de autostradă, pe un teritoriu de peste 238.000 de km pătrați. Vecinii de la sud de Dunăre au aproape același număr de km de autostradă precum România, însă într-o țară de două ori mai mică. 


Câți kilometri de autostradă au România, Ungaria și Bulgaria

 

Ungaria (93.030 km pătrați suprafață) - 1.527 km de autostradă

România (238.397 km pătrați suprafață) - 866 km de autostradă

Bulgaria (110.994 km pătrați suprafață) - 807 km de autostradă


De ce construcția de autostrăzi din România merge în ritmul melcului

 

Anul trecut, România a inaugurat doar 43 de kilometri de autostradă, asta după ce Răzvan Cuc, fostul ministru al Transporturilor din partea PSD, a făcut promisiuni nerealiste. În 2018, s-au dat în folosință 58 de kilometri, iar în 2017, doar 17 kilometri. 

Alin Șerbănescu, fost purtător de cuvânt în cadrul CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere), a oferit mai multe detalii despre modul de lucru în infrastructura din România, în exclusivitate pentru B1.ro

„Răzvan Cuc s-a folosit de orice oportunitate ca să-și facă imagine, ca om politic. Rezultatele se văd... Inițial, s-au promis (n.r. - pentru 2019) 118 kilometri, apoi 180 de kilometri, în cele din urmă, 100 de kilometri", a declarat Alin Șerbănescu pentru B1.roDECIZIE ŞOC: Declaraţia pe propria răspundere REVINE. ESTE OBLIGATORIE în toată ţara!

Alin Șerbănescu a precizat că slabele realizări în construcția de autostrăzi se explică printr-un cumul de factori. 

„Sunt proiecte începute prost, s-au tolerat foarte multe lucruri și din partea constructorilor, și din partea CNAIR, și a societății. 

Lucrurile care au încurcat proiectele ani de zile, se mențin. De exemplu, exproprierile, relocările de utilități, avizele venite târziu, acordurile de mediu, noile probleme descoperite pe parcursul lucrărilor, în condițiile în care noi ar fi trebuit să le știm din studiul de fezabilitate", a declarat Alin Șerbănescu pentru B1.ro.

 

Alin Șerbănescu, fost purtător de cuvânt al CNAIR: „Au fost cazuri în care s-au expropriat proprietăți pe care nu trecea autostrada"

 

Fostul purtător de cuvânt a subliniat importanța implicării tuturor entităților în vederea atingerii obiectivelor și a dezvăluit unul dintre cazurile tragicomice recente. 

CNAIR, de vreo 3 ani de zile a urgentat plățile. A început să plătească mai repede. Dar în același timp, ai de îndeplinit acordurile de mediu. Trebuie să se miște și Ministerul Transporturilor, și Ministerul Mediului, și autoritățile locale. În cazul exproprierilor, primăriile trebuie să se miște foarte repede, ANCPI-ul și CNAIR-ul, pentru a identifica proprietățile. 

Mai este o problemă, relocarea utilităților, de antreprenorul care a câștigat contractul, după ce se pune la dispoziție din partea proprietarilor, proiectele de relocare - gaz, curent electric, apă. Aici, autoritatea ar trebui să se implice și să urgenteze oarecum proiectarea, pentru relocarea utilităților.

Au fost cazuri în care s-au expropriat proprietăți pe care nu trecea autostrada, iar pe cele pe care trecea autostrada, iar pe proprietățile pe care trecea, nu se derulaseră procesele de expropriere", a mai declarat fostul purtător de cuvânt pentru B1.ro

 

Constructorii străini și români au abordări diferite

 

Un alt motiv pentru care lucrările de infrastructură stagnează, reprezintă modul de acțiune al companiilor autohtone, coroborat cu greșelile specialiștilor din instituțiile de stat.

CNAIR are multe scăpări. Lucrătorul român, când găsește anumite inadvertențe, găsește soluția, o aplică, îți face o notificare. Cere niște bani în plus, dar nu se cramponează, nu-ți blochează lucrarea. Constructorii străini, cum au prins cea mai mică eroare, cer bani mulți blochează lucrările și nu se lasă până când nu-ți iau și ultimul euro. CNAIR ar trebui să învețe din astfel de situații și să nu lase la nesfârșit portițe de acest gen", a declarat Alin Șerbănescu pentru B1.ro.

 

44 de kilometri de autostradă ar putea fi gata în 2020

 

Și în 2020, lucrările ar putea merge în același ritm. 44 de kilometri ar urma să fie gata, dacă antreprenorii își vor respecta angajamentele pentru Sebeș - Turda, Lotul 1 și 2.

Manuela Dumitru, actual purtător de cuvânt al CNAIR, a dat asigurări că procesul de comunicare interinstituțional este eficient, concentrat pe monitorizarea permanentă a lucrărilor, în vederea respectării angajamentelor. 

„Avem sistemul nostru de control, de urmărire. Constructorii își asumă niște termene în contract și apoi noi vedem în ce măsură își îndeplinesc termenele din contract. 

Noi avem în lucru Sebeș-Turda, urmărim foarte atent ceea ce se întâmplă acolo (...) În ultima perioadă, transparentizarea activității noastre a fost nu doar un principiu, ci chiar o realizare, pentru că am luat fiecare proiect în parte. Avem două ședințe foarte mari în fiecare săptămână. Una luni și una joi, cu toți directorii, cu toți cei implicați în implementare. Din două în două săptămâni avem o videoconferință cu toți antreprenorii, cei care lucrează pentru companie sau pentru autostrăzi și drumuri naționale. De asemenea, avem ședințe comune cu cei de la Transelectrica, de la gaze, de la mediu, de la ANAF. 

O altă decizie a directorului a fost ca oamenii de la implementare să plece în șantier, să stea acolo", a declarat reprezentantul CNAIR pentru B1.ro

 

În ce stadiu este Autostrada Moldovei

 

Inițial, „Autostrada Moldovei" a fost concepută drept drum expres. În cele din urmă, s-a stabilit ca tronsonul să fie autostradă, de la București la Pașcani. 

„Vrem să obținem toate avizele, ca să nu mai avem probleme atunci când vor începe lucrările, ca proiectele să nu se mai potihnească. 

Autostrada Moldovei este în lucru, se lucrează pe 4 tronsoane, la proiectare. Am avut o întâlnire cu primarii din Moldova, le-am prezentat proiectul. Lucrăm cu cei de la Agenția de Media, cu Agenția de la Ariile Protejate, astfel încât să pregătim din timp terenul, să nu avem surprize, după ce se încheie proiectarea. 

Noi așa am spus, să fie autostradă, nu drum expres. După studiul de fezabilitate și proiectul tehnic începe o altă etapă, se scoate la licitație execuția", a declarat Manuela Dumitru pentru B1.ro

Proiectul deja se află în întârziere. În 2018, CNAIR anunța semnarea Studiului de Fezabilitate și Proiectul Tehnic pentru Focșani - Bacău, cu termen de execuție de 24 de luni, adică 2020. Pe site-ul CNAIR însă, finalizarea acestei etape a fost mutată pentru anul 2021. 

În România, până în 2025, ar urma să se construiască 244 km de autostradă, potrivit angajamentelor CNAIR

Citeşte mai multe despre:   autostrazi,   CNAIR,   Alin Serbanescu,   Autostrada Moldovei,   Manuela Dumitru,   EXCLUSIV,   infrastructura