Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Gheorghe Piperea, despre falimentul Realitatea: Victimele sunt nimeni alții decât creditorii, dintre aceștia principalii prejudiciați fiind statul și salariații postului de televiziune 

Gheorghe Piperea, despre falimentul Realitatea: Victimele sunt nimeni alții decât creditorii, dintre aceștia principalii prejudiciați fiind statul și salariații postului de televiziune 

Un articol de: Redacția B1.ro - 02 Apr 2019, 18:40
Eveniment

Realitatea Tv a intrat oficial în faliment după ce Curtea de apel Bucureşti a respins planul de reorganizare înaintat de patronii televiziunii. Postul tv a acumulat datorii de nu mai puţin de 127 de milioane de lei.

Într-o postare pe Facebook, avocatul Gheorghe Piperea face precizări cu privire la consecințele penale ale falimentului Realitatea Media. El susține că victimele acestei situații sunt ”creditorii, dintre aceștia principalii prejudiciați fiind statul și salariații postului de televiziune (foști sau actuali)”. 

Piperea precizează că aceștia au la dispoziție trei luni pentru a face o plângere prealabilă. 

”Că tot a intrat în faliment o "celebră" televiziune, să vedem cam ce consecințe penale are falimentul, gaura de zeci de milioane de euro cauzată statului (adică nouă, contribuabililor) și salariaților postului (foști și actuali), precum și intenția deja anunțată de a derula aceeași mizerie de activitate pe o altă marcă aparținând, de fapt și de drept, societății falite.

În anul 2011, când zisa televiziune a intrat în insolvență, bancruta frauduloasă era incriminată în art. 143 alin.2 din Legea insolvenței nr.85/2006 și consta, printre altele, în: 
(i) ascunderea unei părți din activul averii debitorului falit; 
(ii) afișarea de datorii fictive (de exemplu, înscrierea unor datorii false în tabelul creanțelor), fapta săvârșită în frauda creditorilor; 
(iii) înstrăinarea, în frauda creditorilor, a unei părți din activele debitoarei (de exemplu, o marcă sau o licență emisă de CNA care aparține falitei și, în plus, creează confuzie cu marca falitei). 

Pedeapsa este mare (poate merge până la 5 ani), dar poate deveni enormă dacă se dovedește concursul de infracțiuni și, în plus, săvârșirea faptei în grup infracțional organizat. Fără suportul administratorului judiciar și, mai ales, fără back-up-ul permanent asigurat de judecătorul - sindic (actualmente suspendată din profesie) chiar și împotriva deciziilor Curții de Apel defavorabile falitei, supraviețuirea contra naturii a acestei "televiziuni" nu ar fi fost posibilă. La performanța de a sta în perioada de observație 7 ani și jumătate a contribuit vârtos, SRI (care, după toate aparențele, și-a retras recent suportul pentru sritv).

În varianta intrată în vigoare în 2013, bancruta frauduloasă este incriminată în art. 241 din Codul penal. 

Conținutul acestei infracțiuni este aproape identic cu cel din varianta Legii insolvenței din 2006. 

Diferența fundamentală, favorabilă făptuitorului, este că se cere plângere prealabilă din partea victimei pentru a se putea declanșa urmărirea penală. Așadar, parchetul nu se va putea sesiza din oficiu.

Victimele sunt nimeni alții decât creditorii, dintre aceștia principalii prejudiciați fiind statul și salariații postului de televiziune (foști sau actuali). 

Pentru reamintire, au fost situații dramatice în care foste salariate ale postului tv au fost împiedicate să își încaseze chiar și indemnizația de creștere a copilului, pentru că patronii bancrutari ai postului tv au refuzat constant să achite contribuțiile de asigurări sociale de sănătate (și, uneori, au refuzat chiar plata salariilor). 

Apropo de salariați, sunt câteva sute pe tabelul creanțelor - și stau acolo, fără nicio șansă la încasarea salariilor de mai mult de 7 ani. Sunt curios care dintre acești salariați va face plângere prealabilă pentru bancrută frauduloasă. Ori dacă va face plângere prealabilă fiscul român.

Tuturor celorlalți creditori le dau de știre că au la dispoziție, de azi, trei luni în care să facă plângerea prealabilă. Asta pentru că justiția română să își facă în mod independent și fără părtinire sarcina cu care este împuternicită de legi și Constituție.

Vă întrebați cine sunt bancrutarii? 

În primul rând, sunt bancrutari "patronii" auto-intitulați ai postului. 

În al doilea rând, sunt bancrutari directorul general, precum și "vocile" postului care s-au identificat, din egolatrie, cu postul. Desigur, nu îi uităm pe directorii financiari ai societății falite.

La treabă (sau nu?).

PS Conform art. 296 alin.1 din Codul de procedură penală, plângerea prealabilă trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei. Adică, în cazul fiscului și al salariaților, de ieri”, a scris Gheorghe Piperea pe Facebook. 

Anul trecut ANAF a cerut de două ori trecerea Realitatea în faliment, solicitările fiind respinse de două ori de către instanță. Însă ANAF a făcut recurs, iar luni, Curtea de apel Bucureşti a dat câştig de cauză Fiscului.

Decizia vine după ce în februarie, Fiscul a publicat obligaţiile restante ale Realitatea Media. Astfel, Realitatea a încheiat anul 2018 cu datorii de 126.998.858 de lei.

Cu alte cuvinte în cei aproape opt ani, de la începutul procedurii de insolvenţă și până la sfârșitul lui 2018, datoriile Realitatea au crescut de 3,5 ori, cu nu mai puţin de 90.952.255 de lei. 

Acţionarii majoritari ai societăţii Realitatea Media SA sunt Cozmin Guşă şi Măricel Păcuraru. Guşă a declarat că el şi Păcuraru sunt acţionarii majoritari, cu 80%, ai Realitatea Media SA, printr-un offshore din Cipru, precizând că, la momentul respectiv, exista un proces în derulare în respectiva ţară pentru ca justiţia să le recunoască oficial această calitate.

Despre Guşă se spune că a fost dat afară de Adrian Năstase din PSD din cauza unei apropieri prea mare de Rusia. După o trecere pe la Partidul Democrat, acesta îşi încerca norocul politic prin Partidul Iniţiativa Naţională (PIN), alături de Lavinia Şandru şi Aurelian Pavelescu. PIN se declara o alternativă la partidele existente, indiferent dacă acestea sunt la putere sau în opoziție, dar a colapsat. În perioada în care conducea PIN, Guşă efecta des vizite la Moscova.

Maricel Păcuraru, patronul postului Realitatea TV, a fost condamnat, în 2014, de Curtea de Apel Bucureşti, la patru ani de închisoare în dosarul privind poliţele de asigurare pentru angajaţii Poştei Române, în care a fost calculat un prejudiciu de aproximativ 18 milioane de lei.  

Păcuraru a fost pus în libertate în 2017 de o instanţă din Brăila, după ce a efectuat 815 zile din pedeapsa totală de 1.460 de zile.

Scandalul insolvenței televiziunii Realitatea TV a fost ținut mulți ani sub preș. În 2015, ANAF a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii în legătură cu presupuse ilegalități și nereguli în dosarul de insolvență al Realitatea Media. Reprezentanții Fiscului susțineau atunci că televiziunea "este lăsată să-și continue activitatea, acumuland datorii noi (...)", iar șansele creditorilor de a-și recupera măcar parțial creanțele "sunt deja compromise". Cu toate acestea, Inspecția Judiciară a apreciat la acea vreme că "nu au fost constatate indicii" referitoare la abateri disciplinare sau deontologice în cazul judecătoarei Mariana Moncea, care a judecat cazul.
 
 

Citeşte mai multe despre:   Gheorghe Piperea,   Realitatea tv,   Cozmin Gusa
 
 
 
Loading...