Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Cât ADEVĂR și câtă EXAGERARE există în povestea falsurilor de pe piața oalelor de lut: Fenomenul e real, dar muzeografii nu dețin vreo imagine cu FAKE-urile chinezești / Plumbul toxic e folosit atât de români, cât și de chinezi

Cât ADEVĂR și câtă EXAGERARE există în povestea falsurilor de pe piața oalelor de lut: Fenomenul e real, dar muzeografii nu dețin vreo imagine cu FAKE-urile chinezești / Plumbul toxic e folosit atât de români, cât și de chinezi

Un articol de: Gabriela Del-Pupo - 18 Iul 2019, 12:39
Inquam Photos Eveniment

EXCLUSIV ONLINE // O declarație făcută de un muzeograf din Sibiu, cu ocazia deschiderii unui muzeu în aer liber din zonă, a pus pe jar toată comunitatea etnografilor și a celor pasionați de lucrări în lut. Astfel, Karla Roșca, de la Muzeul Astra din Sibiu, susține că piața oalelor de lut din România este invadată de falsuri din China. Mai mult, aceasta spune că chinezii folosesc plumb în prelucrare, ceea ce ar putea reprezenta un pericol pentru cei care le folosesc.

Mergând pe firul acesteor declarații, făcute cel mai probabil pentru a asigura o vizibilitate mai mare noului muzeu din Dumbrava Sibiului, B1.ro a descoperit că fenomenul falsurilor chinezești chiar dacă există, nu este atât de prolific pe cât se pare. Sunt muzeografi care chiar susțin că nu au întâlnit niciodată un astfel de fals. Mai mult, nici un muzeograf cu care B1.ro a stat de vorba nu a putut să ne ofere o poză sau vreo imagine în care să apară ceramică falsă din China.

În privința toxicității, Karla Roșca a declarat pentru B1.ro că folosirea plumbului în prelucrare este o meteahnă care se regăsește și la producătorii români, nu doar la chinezi. Iată, în continuare, o serie de declarații despre fake-urile chinezești din târgurile tradiționale românești.

Plumb românesc și plumb chinezesc

Muzeograful Karla Roșca, care a și provocat această dezbatere, susține într-o declarație pentru B1.ro că amatorii de ceramică tradițională trebuie să fie atenți ce cumpără chiar și când vine vorba de anumite produse românești.

Dacă se folosesc în fiecare zi și dacă folosești în ele mâncăruri acide, de exemplu dacă bei țuică, gătești sarmale, care la fel, varza este acidă, atunci prin fierbere smalțul de plumb intră în alimente. Ei imita, Horez și Corundul. În târgurile noastre olarii din centrele românești spun că este marfa lor, dar de fapt este marfă din străinătate. Sunt mai ieftine. Din păcate și românii noștri încă mai folosesc smalț cu plumb„ spune Karla Roșca, specialist în ceramica la Muzeul ASTRA din Sibiu

Falsurile de pe Valea Prahovei

Cel mai adesea, falșii meșteșugari încercă să-și plaseze produsele în târguri tradiționale. Unul chiar a încercat să ceară ajutorul Muzeului Țăranului Român pentru a-și promova produsele.

I-am explicat de la început că la noi nu se vând decât obiecte autentice, intenția lui a fost să obțină de la noi un sprijin pentru ceea ce făcea el. În afară de faptul că el comercializeză pe la diverse tarabe, prin tot felul de stațiuni turistice, ceramică chinezească care o imită pe cea de Horez, are și vase ceramice făcute în Bulgaria, de exemplu, care tot așa imită ceramică românească.

Ceramica făcută în China se vinde undeva la 15 -20 de lei, spre exemplu la tarabele de la intrarea în castelul Bran. Spațiile lor preferate sunt parcările de pe Valea Prahovei. Spre exemplu în Bușteni, Sinaia sunt tot felul de chioșcuri unde ei au posibilitatea să vândă și acolo nu-i controlează nimeni” a declarat pentru B1.ro Virgil Nițulescu, director Muzeul Țăranului Român.

Unii susțin că nu au văzut niciun vas de ceramică fals

Sunt însă și specialiști care, frecventând marile târguri, susțin că nu au întâlnit astfel de produse.

Eu personal nu am auzit, ce pot să vă spun însă, cu toată inima este că dacă nu am auzit eu nu înseamnă că nu se întâmplă, pe undeva. Dar acum nu cred că vreun muzeu etnografic din țară și-ar permite. Selecția o fac specialiștii de la muzeu, ei hotărăsc cine intră într-un târg cu ceramică tradițională și cine nu intră. Asta e meseria lor și asta ar trebui să facă și sunt convins că asta și fac. Mă aștept de la chinezi să imite absolut orice, au un mare talent și o mare disponibilitate pe chestiunea aceasta, dar personal, nu cred că apar, eu personal nu am auzit, să apară în târguri organizate de specialiștii muzeele” a declarat pentru B1.ro Victor Munteanu, muzeograf etnograf Complexul Național Muzeal Moldova.

Cum identifici falsurile

Un etnograf ne-a explicat diferențele dintre vasele autenice și cele false.

Pentru un specialist e ușor să le detecteze, în primul rând e vorba de textură, în primul rând sunt mult mai grele, mai grele decât cele făcute la Horezu, probabil multe dintre ele sunt făcute, doar lutul la malaxor și după aceea îl și fac imediat. Smalțul, e vorba de smalț, de culori care nu sunt specifice centrului, folosesc mult albastru, ceea ce nu s-a folosit la Horezu decât imediat după război și pentru o scurtă perioadă de timp. Iar decorul care e specific specific Horezului, pânza de păianjen, care e realizată cu gaița, e mult mai grosiera”, a explicat pentru B1.ro Ion Bojan, muzeograf la Muzeul Țăranului Român.

Cumpărătorii pot face diferența și după preț, un vas original ajungând la peste 100 de lei pe când cele false sunt mult mai ieftine.

Citeşte mai multe despre:   Karla Rosca,   Sibiu
 
 
 
Loading...