Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Înalta Curte de Justiție a desființat dosarul ANRP 1: DNA, acuzată de ascunderea faptelor de corupție, incompetență și grabă nejustificată de soluționare a dosarului

Înalta Curte de Justiție a desființat dosarul ANRP 1: DNA, acuzată de ascunderea faptelor de corupție, incompetență și grabă nejustificată de soluționare a dosarului

Un articol de: B1.ro - 20 Feb 2019, 23:20
Înalta Curte de Justiție a desființat dosarul ANRP 1: DNA, acuzată de ascunderea faptelor de corupție, incompetență și grabă nejustificată de soluționare a dosarului Foto: Captură B1 TV Eveniment

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au desființat dosarul cunoscut drept ”ANRP1”. Aproape toți membrii Comisiei Centrale de Stabilire a Despăgubirilor din Autoritatea Națională de Retrocedare a Proprietăților (ANRP) au fost achitați, iar în motivarea deciziei instanței Curtea Supremă acuză nu doar subțirimea dosarului, dar și faptul că procurorii DNA au ascuns unele fapte de corupție și s-au grăbit în mod nejustificat să soluționeze acest dosar, informează flux24.ro

Decizia nu este una definitivă, însă, potrivit specialiștilor consultați de Newsweek România, există șanse extrem de mari ca aceasta să fie menținută de completul de cinci judecători de la Înalta Curte. 

Unul dintre aspectele cuprinse în documentul citat se referă la faptul că legile invocate de DNA în stabilirea acuzațiilor nu există în realitate. 

"Acuzarea pleacă de la premisa existenței unei atribuții de serviciu de verificare a rapoartelor de evaluare din perspectivă tehnică, respectiv a corectitudinii metodelor de evaluare folosite, a comparabilelor utilizate (...). Apărarea tuturor inculpaților care au avut calitatea de membri ai Comisiei Centrale a contestat existența unei asemenea atribuții de serviciu, pornind atât de la lipsa unei prevederi exprese în acest sens, continuând cu lipsa unei reglementări a situațiilor în care trebuiau să dispună trimiterea dosarului pentru reevaluare.

"Procurorul a susținut că această atribuție (de analizare și stabilire a cuantumului final al despăgubirilor – n.r.) impunea verificarea metodelor de evaluare utilizate, reproșându-le inculpaților că >>. Deși folosirea ghilimelelor sugerează faptulcă s-ar cita dintr-o prevedere legală, Înalta Curte nu a identificat în cuprinsul legii un asemenea text", se arată în motivarea sentinței, potrivit Newsweek România. 

De asemenea, Curtea supremă constată că cei care participau la ședințele Comisiei Centrale aveau calitatea de reprezentanți ai instituțiilor statului și nu de specialiști în domeniul evaluărilor.

"Ca atare, în raport de dispozițiile anterior menționate, Înalta Curte constată că membrii Comieiei Centrale nu aveau competențe de evaluatori și nici atribuții de verificare a rapoartelor de evaluare din perspectiva metodelor utilizate, a conformității acestora cu Standardele Internaționale de Evaluare, a modalității de alegere a comparabilelor, a corecțiilor făcute etc. Cazurile în care, potrivit art. 16 alin. 7 din lege, puteau trimite dosarul pentru efectuarea unui nou raport de evaluare sunt circumscrise situațiilor în care personalul de specialitate cu atribuții în verificarea conformității cu Standardele Internaționale de Evaluare învedera neconformitatea acestora (...) sau, în funcție de particularitățile fiecărui dosar, atunci când apreciau întemeiate obiecțiunile formulate de către persoana îndreptățită, când lămuririle date de expert nu erau apreciate suficiente, când constatau contradicții între considerente și concluzii, considerau incomplet raportul etc.

Practic, membrii comisiei se aflau într-o situație asemănătoare organelor judiciare care, atunci când au nevoie de cunoștințele unui specialist, dispun efectuarea unei expertize. Organul judiciar nu face și nici nu poate să facă o analiză științifică a expertizei (pentru simplul motiv că nu are cunoștințele necesare, de aceea și apelează la un specialist), ci verifică doar dacă expertul a răspuns în mod complet, dacă există sau nu contradicții între conținut și concluzii sau dacă acestea din urmă sunt clare”, se mai arată în documentul citat. 

În motivarea sentinței se remarcă și ”graba total nejustificată a Parchetului” și acuză DNA că ar fi acoperit fapte de corupție.A venit acasă și și-a găsit soţul în pat. Când a dat aşternutul la o parte, a împietrit! A plâns ...

Încă de la început, Înalta Curte apreciază că se impune semnalarea grabei total nejustificate a parchetului de soluționare rapidă a dosarului, în mai puțin de o lună de zile, prin trimiterea în judecată a tuturor membrilor Comisiei Centrale, fără stabilirea circumstanțelor în care s-au petrecut faptele (...)."
"(...) modul rapid pe care procurorii și l-au impus pentru desfășurarea anchetei a condus și la lipsa unui studiu aprofundat în privința legislației incidente, la efectuarea unui raport de constatare tehnico-științifică de evaluare a terenului în termen de o zi (cu privire la care s-au constatat ulterior grave carențe), la refuzul de efectuare a unei expertize de evaluare, deși dispozițiile legale obligau la administrarea probei, cu consecința trimiterii în judecată a unor persoane în absența oricărei probe care să infirme buna-credință a acestora și faptul că nu au făcut altceva decât să-și exercite atribuțiile rezultate din numirea lor în cadrul Comisiei Centrale", mai notează judecătorii de la ÎCCJ. 

În motivarea sentinței se precizează și că specialiștii din DNA care au făcut raportul de constatare au ”numeroase carențe”.

"În primul rând, Înalta Curte nu poate să nu remarce inconsecvența și lipsa oricărei logici a rechizitoriului cu privire la modul în care trebuia evaluat terenul. Astfel, se susține în actul de sesizare că se impunea compararea sa cu terenuri agricole. (...) Pe de altă parte, același rechizitoriu se fundamentează, pentru stabilirea prejudiciului, (...) nu prin compararea sa (a terenului în cauză – n.r.) cu terenuri agricole extravilane, ci cu terenuri intravilane construibile", se mai arată în document. 

Curtea Supremă a decis, în iunie 2018, achitarea fostei șefe a DIICOT, Alina Bica, și a celor mai mulți dintre membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, în acest dosar. 

Instanţa i-a condamnat, în schimb, pe cei care se aflau la conducerea acestei Comisii, Crinuţa Dumitran, preşedintele comsiei şi adjunctul său, Sergiu Diacomatu, au fost condamnaţi la câte 7 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. 

Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiarul despăgubirilor supraevaluate, a fost condamnat la 6 ani de închisoare. 
 

Citeşte mai multe despre:   ANRP,   DNA,   ICCJ