Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment EXCLUSIV // Ana Blandiana, despre criza prin care trece Europa: "La fel ca în cazul prăbușirii Imperiului Roman, a scăzut credința în propria definiție. Este un fel de repetare a istoriei și de a bănui că putem fi înfrânți"

EXCLUSIV // Ana Blandiana, despre criza prin care trece Europa: "La fel ca în cazul prăbușirii Imperiului Roman, a scăzut credința în propria definiție. Este un fel de repetare a istoriei și de a bănui că putem fi înfrânți"

Un articol de: George Forcoș - 18 Sep 2019, 11:48
EXCLUSIV // Ana Blandiana, despre criza prin care trece Europa: "La fel ca în cazul prăbușirii Imperiului Roman, a scăzut credința în propria definiție. Este un fel de repetare a istoriei și de a bănui că putem fi înfrânți" Sursa foto: Olivian Breda Eveniment

EXCLUSIV // Ana Blandiana, poetă de prim-plan a literaturii române contemporane și unul dintre simbolurile societății civile din țara noastră, a vorbit în exclusivitate pentru B1.ro despre cultura protestelor din România, criza prin care trece Europa astăzi și despre cea mai recentă recunoaștere a operei sale,  premiul „Coroana de Aur” al Festivalului de Poezie de la Struga.

Discuția cu Ana Blandiana a avut loc în contextul vernisajului expoziţiei fotografice "Democraţie şi Protest", deschisă în foaierul Sălii Studio a Teatrului Naţional "I.L. Caragiale" din Bucureşti, poeta, în calitate de președinte al Fundației Academia Civică, fiind unul dintre organizatori. Gândită ca un arc între trecut şi prezent, expoziţia reuneşte fotografii din colecţii de arhivă, unele neexpuse până acum publicului larg, care, alături de instalaţiile expuse, propun o analiză comparativă a protestelor din România din ultimii 75 de ani.

Ana Blandiana a precizat că este foarte important ca românii să cunoască detalii despre manifestațiile organizate în deceniile trecute, în timpul regimului comunist și la începutul anilor ’90, pentru că doar în acest fel se va putea crea o cultură a protestului în țara noastră.

Sursa foto: Florin Esanu

Ana Blandiana, despre "marea secetă a protestelor din perioada comunistă"

“Este foarte important pentru un popor să își dezvolte o cultură a protestului. Ceea ce am dorit noi să facem a fost să încercăm să punem cap la cap într-o înșiruire protestele care au avut loc din 1945 până acum. Este vorba despre primul protest împotriva Comunismului care începea în România, manifestația de la Ziua Regelui din 1945, trecând prin marea secetă a protestelor din perioada Comunismului, când avem ca manifestație de stradă doar pe cea de la Brașov din 1987 și după aceea Piața Universității, protestele Alianței Civice care s-au desfășurat pe parcursul unui întreg deceniu în anii 1990 și care s-au reluat în 2017”, a precizat Ana Blandiana.

În legătură cu protestele din ultimii ani îndreptate împotriva legilor justiției, care au adunat sute de mii de români în Piața Victoriei, Ana Blandiana a precizat că în mod greșit s-a vorbit despre aceste manifestații ca despre primele proteste.  

“Cei care le-au organizat, pentru că erau foarte tineri și pentru că avem într-o foarte mică măsură o cultură a memoriei, am impresia că nici nu știau că în ’90, cu mai puțin de 20 de ani înainte  avuseseră loc foarte mari proteste. Deci s-a vorbit despre protestele din 2017 ca despre primele proteste. Ceea ce a fost cu atât mai ciudat și unul dintre motivele acestei expoziții care leagă între ele aceste momente este chiar acest lucru, că evenimentele trebuie legate pentru că în Piața Victoriei, jumătate dintre oameni au fost în permanență cei care au fost în Piața Universității în anii '90”, a declarant Ana Blandiana.A început să-și renveze casa, dar după ce a dărâmat un perete a încremenit. Ce a găsit acolo, i-a șocat pe toți (FOTO)

Ana Blandiana: "Și în anii ’90 s-a folosit represiunea la fel ca în anul 2018"

Ea a remarcat un element comun în ceea ce privește protestele de la începutul anilor ’90 și cele din ultimii ani, existența represiunii din partea instituțiilor, în ciuda faptului că în România protestele au avut un caracter constructiv.

“Și în anii ’90 s-a folosit represiunea la fel ca în anul 2018. Problema este că aceste proteste au fost în permanență nu pentru a distruge societatea ci pentru a o reconstrui, deci au fost pentru salvarea, reconstruirea statului de drept. De curând chiar zilele trecute am primit un studiu, o mare carte care se numește The Language of Protest, care are pe copertă sigla anarhiei. Și atunci mi-a venit ideea că ale noastre sunt exact invers. Protestele noastre sunt pentru construirea unei societatăți echilibrate, nu pentru a pune altceva în loc”, a subliniat Ana Blandiana.

Având în vedere faptul că statele occidentale s-au confruntat cu numeroase mișcări sociale în ultimii ani, Ana Blandiana a explicat că Europa trece printr-o criză profundă, pe care a comparat-o cu prăbușirea Imperiului Roman.

Ana Blandiana, victimă a corectitudinii politice

“Cel mai mare pericol este faptul că la fel ca în Imperiul Roman a scăzut credința în propria definiție, de la definiția religioasă, romanii nu se mai închinau la zeii lor, aduceau zeii din Asia Mică, din Africa, încercau tot felul de experiențe religioase. Din această perspectivă religioasă, când s-a făcut în urmă cu vreo 20 de ani Constituția Europei au fost discuții nesfârșite pe un fragmențel de cinci sau șase cuvinte. Polonezii propusese să intre în această definiție și sintagma rădăcinile creștine ale Europei și s-a discutat la nesfârșit dacă trebuie făcut acest lucru, și până la urmă a căzut la vot. Ceea ce era absolut aberant, pentru că Europa este filosofia greacă, dreptul roman și creștinismul. Acestea sunt cele trei puncte care reunite au creat cultura europeană și statele europene. A nu recunoaște asta de teamă ca nu cumva să jignești pe altcineva este un fel de a nu mai recunoaște că știi cine ești”, a explicat Ana Blandiana.

Ea a vorbit și despre un episod în care a fost victima corectitudinii politice și care demonstrează faptul că europenii nu mai sunt mândri de identitatea lor.  

“Eram la un festival de poezie de la Londra și înainte de a urca pe scenă aveam la gât un lănțișor cu o foarte mică cruciuliță, mai mică de un centimetru. Doamna care mă conducea pe scenă, foarte drăguță, mi-a luat cruciulița și mi-a mutat-o la spate. Când am întrebat-o de ce, mi-a spus ca să nu se simtă jigniți cei care nu sunt creștini. Am rămas absolut fără replică. Pentru că eu nu mă simțeam jignită că femeile arabe erau cu fața acoperită, de exemplu, și noi ne gândeam dacă nu cumva se simt ceilalți jigniți pentru că eu am la gât un mic semn. Deci acest lucru de a nu mai fi mândru de rădăcinile tale este unul dintre punctele comune”, a povestit Ana Blandiana.

O comparație între Imperiul Roman și societatea Occidentală

O altă explicație pentru criza prin care trece astăzi Europa este faptul că, la fel ca în cazul Imperiului Roman, centrul a ajuns să fie dominat de periferie.

“Un alt aspect este faptul că și într-un caz și în altul centrul a fost încet, încet populat cu zonele care au fost cucerite. Olanda este plină de cei din coloniile Olandeze, Anglia de indieni și așa mai departe. În Roma, în anul nașterii lui Iisus, se știe că orașul avea un milion de locuitori dintre care doar 50.000 erau romani. Trăim în aceeași situație. În plus migrația. Este un fel de repetare a istoriei și de a bănui că putem fi înfrânți”, a precizat Ana Blandiana.

Despre Nichita Stănescu și cel mai vechi festival de poezie din Europa

Ea a vorbit și despre semnificația celei mai recente distincții literare pe care a primit-o, este vorba despre premiul „Coroana de Aur” al Festivalului de Poezie de la Struga.

“Este cel mai vechi festival de poezie din Europa și unul dintre premiile cele mai importante. În România a mai luat acest premiu doar Nichita Stănescu și atunci când l-a luat, eu eram mult mai tânără decât el, a fost așa un fel de sărbătoare națională. S-a scris enorm, s-a considerat că România a obținut ceva extraordinar pentru că a luat Nichita premiul. Faptul că acum, aproape că nu s-a scris deloc sau s-a scris prea puțin, dovedește ce indiferentă a devenit între timp poezia societății. În trecut ținea loc de foarte multe lucruri, acum nu mai ține loc. Astăzi poezia nu mai ține decât propriul ei loc”, a conchis Ana Blandiana.

Ana Blandiana este una dintre cele mai importante scriitoare contemporane din România, autoare a 26 de cărți publicate în limba română și a 60 de volume apărute în 26 de limbi. În timpul regimului comunist a fost una dintre puținele personalități culturale disidente, având de suferit din cauza represiunii ideologice. După Revoluția din 1989, Ana Blandiana a devenit o luptătoare pentru libertate civică din România. În noiembrie 1990 s-a numărat printre fondatorii Alianței Civice iar în ianuarie 1993 a fost inițiatoare, împreună cu Romulus Rusan, a Memorialului Sighet. În aprilie 1995, a fondat Academia Civică, al cărei președinte este.

Sursa foto: Olivian Breda

Sursa foto: Olivian Breda

Sursa foto: Olivian Breda

Citeşte mai multe despre:   Ana Blandiana,   Democratie si Protest