Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Interviu cu Gabriel Bebeșelea, noul dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu”: „Să nu oprim niciodată muzica”

Interviu cu Gabriel Bebeșelea, noul dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu”: „Să nu oprim niciodată muzica”

Un articol de: Ramona Zaharia - 05 Noi 2020, 09:24
Interviu cu Gabriel Bebeșelea, noul dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu”: „Să nu oprim niciodată muzica” foto: Facebook @ Gabriel Bebeselea Eveniment

Gabriel Bebeșelea va conduce Filarmonica George Enescu din postura de dirijor principal, iar instituția muzicală va organiza o conferință de presă, pe Facebook, la ora 12, cu ocazia acestei numiri. Născut în anul 1987, el este dirijor și promotor al culturii de calitate prin demersuri publice curajoase. Însărcinarea maestrului Gabriel Bebeșelea, un ambasador al culturii românești, drept nou dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu” din București este, astfel, firească.

Gabriel Bebeșelea va conduce Filarmonica Enescu: „Să nu oprim niciodată muzica”

 

A.T.: Ați devenit în vremuri dificile pentru cultura concertistică și astfel pentru melomani, atunci când concertele sunt vitregite nu doar de public ci și de sponsori, cel mai tanar dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu", sunteti prim-dirijor al Filarmonicii „Transilvania" din Cluj-Napoca și al Filarmonicii din Skopje/ Macedonia. Ce va aduce nou însărcinarea dumneavoastra pe timpul a trei ani la cârma orchestrei, gazduită de Ateneul Roman? 

G.B.: O astfel de numire onorantă, venind în urma unei istorii impregnată de coloși muzicali, îmi oferă o înaltă responsabilitate. Cred că prioritatea este să nu oprim niciodată muzica, să nu apăsăm pe butonul „stop culturii”! Nici măcar în timpul celor două războaie mondiale sălile de concert, teatru, operă n-au fost închise, pentru că alinau spiritul greu-încercat. Noile tehnologii ne ajută să ajungem mai aproape de public, dar cu toții așteptăm cu nerăbdare momentul în care va fi posibil ca spactatorii să revină în săli, pentru că aceștia sunt o parte a actului muzical. Cred că strategia perioadei următoare trebuie să se bazeze pe principiul siguranței muzicienilor și a publicului dar și a supraviețuirii culturii. Abia după ce reușim să trecem cu bine peste greutățile actuale și revenim la o oarecare normalitate, putem discuta public de proiectele care au fost deja discutate și creionate pentru viitor. 

La fel ca la restul orchestrelor unde activez, mă interesează subțierea și chiar desființarea barierei (de multe ori artificială) dintre public și scenă, lucru necesar pentru un schimb de energie profund între muzicieni și spectatori în epoca comunicării rapide. Sunt foarte preocupat de crearea așa-ziselor „concerte-concept", în care lucrările muzicale prezentate nu sunt alese la voia întâmplării, ci sunt strâns legate tematic, chiar dacă nu la o primă vedere. Cred că în epoca noastră e important ca fiecare concert să spună o poveste... pentru a crea un sanctuar ideatic în care publicul să se simtă în siguranță, ferit de cotidian. Dar cel mai important factor este cel al comunicării eficiente și sincere, între noi, partenerii de scenă, pentru a transmite mesajul muzical clar și puternic. 

A.T.: Profesionalismul actului muzical, relațiile excepționale pe care le aveți cu agenții internaționale de impresariat, sunt argumentele carierei dumneavoastra. Pandemia ne îngrădește libertatea de mișcare. Muzica ne hrănește speranța, compensând cumva distanțarea socială. În afara concertelor dumneavoastră la pupitrul orchestrei Filarmonicii, cum veți sprijini directoratul muzical al instituției pentru a face oferta artistică pe scena Ateneului Roman mai atrăgătoare?

G.B.: Ateneul Roman și Filarmonica „George Enescu” sunt în sine branduri foarte puternice și reprezintă o istorie remarcabilă. Cred că ideile enunțate mai sus ar putea aduce mult mai mult decât o "pată de culoare", un accent, acesta fiind modul în care îmi propun să construiesc programele la orchestre, inclusiv la cele din străinătate. De fapt, nu doar politica repertorială e importantă ci și modul în care acest repertoriu este conceput și prezentat, totul pentru a realiza acea rețetă perfectă care ajunge la spectatori.

A.T.: Ca dirijor, programele concertelor dumneavoastră - renumite pentru atracția publicului tânăr - vor ține capul de afis și la Bucuresti. Ce surprize pregătiți pentru melomanii bucureșteni?

G.B.: Mă bucur foarte tare de faptul că direcțiunea Filarmonicii este un bun partener de dialog în această direcție. Fără a devoala surprize, care vor fi revelate la timpul oportun, pot să spun că mă bucur enorm de marii muzicieni ai lumii care devin parteneri de scenă cu orchestra și corul bucureștean. Artiști de la cel mai înalt nivel internațional vor păși pe scena Ateneului și acest lucru se va petrece în perfectă simetrie cu acest tip de „conceptualizare" a programelor pe care eu le voi dirija. Va fi o simbioză între compoziții din spectrul repertoriului canonic, cu lucrări ale unor creatori români, o filozofie care va defini scena concertistică a Ateneului Român. Sunt sigur că aceste proiecte se vor infăptui, atunci când situația sanitară o va permite.

A început să-și renveze casa, dar după ce a dărâmat un perete a încremenit. Ce a găsit acolo, i-a șocat pe toți (FOTO)

Citeşte mai multe despre:   Filarmonica „George Enescu”