Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Dana Gîrbovan, șefa UNJR, dezvăluiri despre PROTOCOALELE SRI: Bombe puse la temelia statului de drept

Dana Gîrbovan, șefa UNJR, dezvăluiri despre PROTOCOALELE SRI: Bombe puse la temelia statului de drept

Un articol de: - 05 Apr 2018, 16:13
Dana Gîrbovan, șefa UNJR, dezvăluiri despre PROTOCOALELE SRI: Bombe puse la temelia statului de drept Eveniment

Șefa Uniunii Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, afirmă că "Hotărârile CSAT şi protocoalele secrete sunt BOMBE puse la temelia statului de drept".

În opinia sa, prima regulă a combaterii unui fenomen infracţional este punerea la punct a legislaţiei.

De asemenea, Gîrbovan reclamă faptul că ofiţeri ai SRI s-au comportat ca organe de cercetare penală, în condiţiile în care acest lucru le era strict interzis de lege.

Redăm mai jos textul integral al șefei UNJR

Hotararile CSAT si protocoalele secrete care au afectat administrarea justitiei sunt bombe puse la temelia statului de drept

Exista un principiu simplu si clar, ce sta la temelia statutului de drept (rule of law – domnia legii) si a democratiei: justitia se infaptuieste in numele legii. Nu in numele hotararilor secrete ale CSAT, nu in numele protocoalelor secrete, ci a LEGII.

1. Cine poate adopta legi?

Constitutia prevedere ca Romania este "stat de drept" in care "drepturile si libertatile cetatenilor … sunt garantate", iar statul "se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale".

Puterea legislativa, spune aceeasi Constitutie, este reprezentata de Parlament, care "este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii" (art. 61 alin. (1)).Venise să facă curățenie în casa unei bătrâne oarbe. În dormitorul femeii avea să facă o descoperire înfiorătoare. Se afla acolo de 20 de ani

"Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare", mai spune Constitutia la art. 73 alin. (1).

Asadar, legile – care pot fi de 3 feluri – se fac de catre Parlament, ca organ reprezentativ suprem al poporului roman.

Parlamentul este ales prin vot universal, egal, secret si liber exprimat. Mai simplu spus, poporul, fiecare cetatean isi poate alege prin vot reprezentantii in Parlament, iar mai departe acestia adopta legi, pe care apoi atat fiecare cetatean al acestei tari, cat si fiecare institutie sunt obligati sa le respecte.

"In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a LEGILOR este obligatorie", spune Constitutia la art. 1 alin. (5).

2. Cum intra in vigoare o lege adoptata de Parlament ca sa devina obligatorie?

Dupa adoptare de catre Parlament, legea se trimite spre PROMULGARE Presedintelui (art. 77 din Constitutie). Presedintele poate retrimite Parlamentului legea spre reexaminare, sau o poate promulga si trimite spre publicare in Monitorul Oficial.

"Legea se PUBLICA in Monitorul Oficial al Romaniei si INTRA IN VIGOARE la 3 zile de la data publicarii sau la o dată ulterioara prevazuta in textul ei", prevede art. 78 din Constitutie.

Asadar, Parlamentul adopta o lege, Presedintele o promulga, insa legea intra in vigoare – daca nu se prevede altfel – la 3 zile dupa publicarea in Monitorul Oficial.

PUBLICAREA legii este fundamentala intr-o democratie, deoarece ar fi imposibila respectarea ei daca aceasta nu ar fi adusa la cunostinta cetatenilor si a institutiilor. Cu atat mai grava ar fi ingradirea unor drepturi si libertati pe baza unui act care nu e public.

Cand vorbim despre "rule of law" sau domnia legii, vorbim despre faptul ca "nimeni nu este mai presus de lege", lege care este, cum am aratat mai sus, adoptata de catre Parlament, promulgata de Presedinte si PUBLICATA in Monitorul Oficial.

Fara publicarea in Monitorul Oficial, legea nu exista.

Acesta este principiul fundamental al domniei legii care functioneaza peste tot in lumea democratica. Nu poti respecta o lege care e nepublica, cu atat mai mult nu poti fi tras la raspundere in baza unei legi care e nepublica.

Daca acceptam incalcarea acestei reguli fundamantale, acceptam ca – in numele diverselor deziderate, slogane sau ideologii care apar nobile pe moment – putem face deviatii, ocoliri sau putem pune in paranteza democratia si statul de dreptm. Efectul este subminarea democratiei, compromiterea bunei functionari a statului si a increderii dintre cetatean si stat.

De aceea am sustinut si sustin ca toate aceste acte secrete care, pe de o parte, au adaugat la lege, iar, pe de alta, au inclus prevederi contrare legii, nu au fost altceva decat bombe asezate la temelia statului de drept.

Cine sustine ca astfel de acte secrete, ce au afectat administrarea si functionarea justitiei sau desfasurarea procedurilor judiciare, au fost necesare, ori ca au fost eficiente, ori ca trebuie vazut contextul in care au fost incheiate, rateaza exact esenta statului de drept cu efect direct in compromiterea increderii in justitie si democratie.

3. Cum incepe combaterea unui fenoment infractional?

Romania nu este prima tara care se confrunta cu un fenoment infractional, asa cum este coruptia.

Prima regula a combaterii unui fenomen infractional, oricare ar fi acesta, este punerea la punct a legislatiei.

Constati la nivelul de varf al statului ca ai o problema infractionala? Nu faci protocoale secrete, nu dai hotarari secrete, ci iti modifici legislatia in asa fel incat toata lumea – procurori, avocati, judecatori, persoane – sa se poata raporta la ea.

Si faci acest lucru nu doar pentru ca asa iti spune Constitutia si conventiile internationale, ca trebuie sa asiguri fiecarui om dreptul la un proces echitabil, ci si pentru a nu compromite dosarele in momentul in care ele ajung in instanta.

Indiferent de ce infractiune ar fi comis o persoana, judecarea acestei fapte si persoane nu se poate face decat in raport cu legea, deoarece "justitia se infaptuieste in numele legii" (art. 124 alin. (1) din Constitutie).

Atat in Codul penal, cat si in Codul de procedura penala reglementarea incepe cu statuarea principiului legalitatii: procesul penal se desfasoara potrivit dispozitiilor prevazute de lege. Nu de hotarari si protocoale secrete, ci de LEGE.

Asadar, cine a crezut ca, in numele unei mai bune eficiente a combaterii infractionalitatii, poate taia colturi, sari peste pasi, a incalcat tocmai aceste reguli fundamentale ale statului de drept, avand ca efect tocmai compromiterea luptei impotriva coruptiei.

In baza acestor protocoale secrete au fost anchetati cetateni ai acestei tari care aveau dreptul de a sti ca le sunt aplicate alte norme de procedura decat cele din Codul de procedura penala la care, in mod firesc, se raportau.

Ofiteri ai SRI s-au comportat ca organe de cercetare penala, in conditiile in care acest lucru le era strict interzis de lege.

Iar culmea cinismului semnatarilor acelui Protocol, in raport cu cetateanul, este ca toate costurile facute de ofiterii SRI erau incluse ca si cheltuieli judiciare ce erau imputate celor anchetati in baza unui protocol secret care nu doar ca nu le-a fost niciodata comunicat, dar despre care multa vreme nici nu s-a stiut ca exista.

4. Ce e de facut?

Intr-o democratie scopul nu scuza mijloacele. Ba, din contra, un mijloc nelegal compromite un scop nobil.

Or, existenta acestor protocoale dinamiteaza intreaga fundatie a statului, a raportului dintre institutii si a raportului statului cu cetateanul.

E nevoie de o transparenta TOTALA in acest proces, de publicarea tuturor hotararilor CSAT care au privit justitia, a protocoalelor ori intelegerilor (ca sa nu avem discutii pe semantica, ma refer la absolut ORICE tip de act ce a consfintit cooperari, colaborari, activitati comune, relatii intre institutii judiciare si alte autoritati) iar la sfarsit sa facem o evaluare riguroasa a tot ce s-a intamplat, pentru ca avem dreptul sa stim adevarul. Tot adevarul!

Nu mai putem astepta 30 de ani pana sa aflam ce s-a intamplat in acesti ani, asa cum asteptam dupa dosarul Revolutiei.

Citeşte mai multe despre:   Dana Girbovan