Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Klaus Iohannis: Noi nu ne dorim un așa-numit „lockdown” / Mă îngrijorează bilanțul deceselor, internărilor și persoanelor de la Terapie Intensivă / Dacă am fi avut un guvern PSD în pandemie, ar fi fost foarte, foarte rău (VIDEO)

Klaus Iohannis: Noi nu ne dorim un așa-numit „lockdown” / Mă îngrijorează bilanțul deceselor, internărilor și persoanelor de la Terapie Intensivă / Dacă am fi avut un guvern PSD în pandemie, ar fi fost foarte, foarte rău (VIDEO)

Un articol de: Vladimir Ionescu - 28 Oct 2020, 18:00
Klaus Iohannis: Noi nu ne dorim un așa-numit „lockdown” / Mă îngrijorează bilanțul deceselor, internărilor și persoanelor de la Terapie Intensivă / Dacă am fi avut un guvern PSD în pandemie, ar fi fost foarte, foarte rău (VIDEO) Foto: presidency.ro Eveniment

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut o conferință de presă, miercuri, la Palatul Cotroceni, în care a abordat mai multe teme de interes public. Șeful statului a deschis evenimentul printr-o serie de precizări legate de accesarea fondurilor europene, iar ulterior a răspuns la întrebări legate de evoluția epidemiei de COVID-19, vaccinul anti-coronavirus, regimul de restricții din țară și posibilitatea de a fi introduse noi măsuri, sărbătorile de iarnă în vremea pandemiei, regulile de protecție sanitară și coronasceptici, victimele de la Colectiv, alegerile parlamentare, aparentul clinci dintre Guvern și Biserica Ortodoxă Română.

 

 

Declarațiile făcute de președintele Klaus Iohannis, în conferința de presă de miercuri

 

  • Am avut astăzi o întâlnire cu Premierul Ludovic Orban și cu miniștrii cu atribuții în domeniul gestionării fondurilor europene pentru a analiza stadiul pregătirii Planului Național de Redresare și Reziliență. După cum știți, în urma unor negocieri foarte dificile, am obținut la reuniunea Consiliului European din luna iulie circa 80 de miliarde de euro, fonduri europene destinate României, pentru următorii 9 ani. O parte importantă dintre aceste fonduri, peste 30 de  miliarde de euro, o vom folosi pentru a accelera revigorarea economică în perioada post-pandemie de COVID-19, în baza Planului Național de Relansare și Reziliență. Acest Plan va trebui aprobat de Comisia Europeană cel mai târziu până în luna aprilie a anului viitor și vor exista, bineînțeles, anumite condiționalități în utilizarea acestor fonduri. Este vorba, în principal, de asigurarea reformelor structurale, de digitalizare, de garantarea tranziției climatice. Toate acestea sunt necesare pentru a permite economiilor noastre să se dezvolte durabil, pe termen mediu și lung.

  • Fondurile la care mă refer, pe lângă cele pe care le vom accesa prin bugetul multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027, reprezintă o oportunitate istorică pentru noi de a dezvolta România, de a construi autostrăzi, căi ferate, de a moderniza infrastructura energetică și de mediu, de a implementa programe de digitalizare în economie, în administrație. Sunt fonduri care vor permite investiții majore în educație și sănătate. Toate aceste proiecte vor avea consecințe benefice palpabile pentru români și vor contribui semnificativ la creșterea calității vieții fiecăruia dintre noi. Tocmai de aceea, în cadrul întâlnirii de astăzi, am discutat despre modalitățile concrete prin care România va putea accesa integral și utiliza cât mai eficient aceste fonduri.

  • Am stabilit douăsprezece direcții prioritare, respectiv: sănătate, educație, digitalizare și securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecția mediului, energie, eficiență energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri și antreprenoriat, cercetare-inovare, precum și creșterea capacității de reziliență în condiții de criză în domeniul sanitar și alimentar. Aceste domenii sunt grupate pe trei piloni principali ai Planului Național de Redresare și Reziliență, și anume: I - Tranziția Verde și combaterea schimbărilor climatice; II - Serviciile Publice, dezvoltarea urbană și valorificarea patrimoniului și, nu în ultimul rând, III - Competitivitate economică și reziliență.

  • Când spun că am încredere că Guvernul actual va reuși să obțină banii puși acum la dispoziție de Uniunea Europeană mă bazez pe fapte, nu pe opinii. Atragerea de fonduri europene este deja la un nivel mult mai bun decât în guvernările anterioare. Cifrele vorbesc de la sine. Sumele atrase de România din fonduri europene în ultimele 12 luni însumează 4,1 miliarde de euro, la care se adaugă și plățile directe în agricultură. Asta înseamnă că, într-un singur an, rata absorbției a crescut de la 32% la 46%. Vă dau ca exemple de proiecte realizate linia de metrou „Drumul Taberei – Eroilor” și conexiunea feroviară Gara de Nord – Aeroportul Otopeni.

  • Tot în acest an, cu eforturi semnificative, au fost deblocate proiecte majore de transport precum Autostrada Sibiu - Pitești, Autostrada Transilvania, drumul expres Craiova – Pitești, ori Centura Bucureștiului. Și acestea sunt doar o parte dintre obiectivele majore de infrastructură a căror finanțare a fost deblocată. O altă zonă extrem de importantă, în care fondurile europene sunt vitale, este sănătatea. În acest an, au fost încheiate contractele de finanțare pentru spitalele regionale din Craiova, Iași și Cluj-Napoca și au fost inițiate procedurile legale pentru contractele de achiziție publică necesare realizării proiectului tehnic de execuție. Valoarea totală a acestor proiecte este de 1,6 miliarde de euro, iar capacitatea de spitalizare totală care se realizează este de peste 2.500 paturi. În fine, un ultim exemplu, în acest an a avut loc deschiderea unui apel de proiecte în valoare de 235 milioane de euro pentru înființarea și extinderea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale.Sora ei tocmai se mutase în casă nouă, când a făcut o descoperire înfiorătoare în pivniță. „Să fugă imediat de acolo!” (FOTO)

  • Criza epidemiologică actuală ne-a arătat că Uniunea Europeană în ansamblu, dar și noi, fiecare țară membră în parte, trebuie să ne adaptăm cât mai bine la procesul de schimbare pe care îl parcurgem, pentru a deveni cât mai competitivi și mai eficienți. De aceea, resursele financiare pe care le avem la dispoziție trebuie utilizate în mod inteligent, iar România tocmai asta își propune să facă. 

  • Întrebat dacă ar trebui să ne așteptăm la noi restricții în România, având în vedere noile măsuri anunțate în Occident. Vedeți că aflăm de la buletinele de știri, și de la dumneavoastră și de la alții, că la noi pandemia este în extindere. Dar, în realitate, lucrurile la noi au fost gestionate până acum bine. Chiar statele despre care vorbiți au un număr de cazuri mult, mult, mai mare ca noi, chiar raportat și la populație. Și, din păcate, deja s-a ajuns în unele state europene să se ia măsuri drastice. Noi nu ne dorim acest lucru. De aceea, de fiecare dată spun și autorităților, și românilor, să combată eficient extinderea acestei epidemii. Noi, fiecare, cu mască, distanță, igienă, autoritățile cu măsurile care au fost impusă, iar sistemul sanitar cu ce am discutat, chiar ieri, cu extinderea capacităților, de exemplu la terapie intensivă, lucru care se realizează. Vă amintiți că am arăta ieri, de la începutul pandemiei până acum, practic, numărul de locuri la terapie intensivă s-a dublat și nu ne dorim un așa numit lockdown. Deocamdată situația nu ne duce cu gândul la o carantină sau la un lockdown. 

  • Întrebat cine este vinovat pentru evoluția epidemiei și cum vede situația de la Unifarm. În ce privește situația de la Unifarm, cu siguranță acele ventilatoare, măști și așa mai departe, trebuie puse în circulație și folosite acolo unde este nevoie de ele, și sunt convins că asta se va întâmpla în viitorul apropiat. În ce privește numărul de bolnavi, suntem în pandemie și ceea ce s-a putut face s-a făcut. Nu cred că trebuie să căutăm acum vinovați. Noi trebuie să căutăm soluții pentru a evita răspândirea necontrolată a bolii în populație. 

  • Întrebat despre discrepanțele în ceea ce privește incidența din Capitală. Cu siguranță este de dorit să avem aceleași date de la toate instituțiile. Voi verifica de ce apar aceste discrepanțe. Însă vreau să vă explic un pic ce trebuie să citim și ce nu trebuie să citim în aceste raportări. Datele prezintă fluctuații mari de la o zi la alta. Pandemia nu se răspândește matematic. Pandemia se răspândește prin contact de la persoană la persoană, ba mai mult, ba mai puțin, noi toți sperăm că mai puțin, dacă măsurile care au fost impuse vor da rezultate bune. Pe de altă parte, știm cu toții că numărul de testări este diferit de la o zi la alta și în weekend în mod natural numărul de testări este ceva mai mic, de acolo apar alte fluctuații. Ceea ce însă mă îngrijorează este numărul de internări, numărul de persoane la terapie intensivă și, da, regretabil, numărul de decese. Și aici este clar că avem de-a face cu o provocare și în zona de prevenție, care ține de noi - mască, distanță -, dar și în zona spitalicească, unde persoanele care ajung în stare gravă sunt tratate la terapie intensivă.

  • Întrebat despre solicitarea Ursulei von der Leyen privind măsuri îndrăznețe și o mai bună colaborare între statele membre. Am constatat că doamna Președinte ne îndeamnă să găsim măsuri îndrăznețe. Aceste măsuri îndrăznețe sunt cele pe care le ia fiecare stat membru, în funcție de evoluția pandemiei. Nici unii dintre noi nu stăm și așteptăm ceva de undeva. Noi analizăm datele și luăm măsurile care sunt propuse de experții recunoscuți în domeniu. Este însă adevărat că la nivel european căutăm să ne punem de acord cu aceste măsuri, în special cu închideri-deschideri de granițe, facilitarea transportului de mărfuri, întrajutorarea între sistemele sanitare. Și pentru a găsi soluțiile cele mai eficiente și în timp util, am convenit la ultimul Consiliu European să avem între consilii reuniuni informale, în sistem videoconferință. Și o astfel de întâlnire va avea loc chiar mâine seară și înainte de acea videoconferință voi face o scurtă declarație ca să înțeleagă lumea de ce ne vedem între consilii în videoconferință. Deci tocmai pentru a încerca să ne punem de acord în privința măsurilor pe care le ia fiecare stat membru. 

  • Întrebat despre acuzațiile aduse de Marcel Ciolacu (PSD) după ce a fost amendat. Dați-mi voie să fac o introducere puțin politică. Din fericire, acum în pandemie, este PNL la guvernare și împreună cu mine căutăm și găsim măsurile adecvate, găsim proiecte, găsim oportunități pentru a preveni răspândirea acestei boli și pentru a găsi metodele cele mai bune pentru a trata bolnavii. Cum credeți că ar fi fost o guvernare PSD, dacă conducerea PSD nu respectă cele mai elementare norme? Cât poate să fie de greu și pentru un PSD-ist să-și pună o mască dacă așa este regula pentru toată lumea? Vă dați seama că nu prea îi interesează și dacă am fi avut un guvern PSD în această pandemie vă spun că ar fi fost foarte, foarte rău. În ceea ce privește acuzațiile de poliție politică, este rizibil. Probabil o persoană văzând ce fac PSD-iștii acolo a fost foarte supărată și a sesizat chestiunea, a venit poliția la sesizare, i-a găsit pe PSD-iști discutând în interiorul restaurantului fără mască, fără să respecte distanța, deci încălcând flagrant toate normele la care ceilalți români se supun. De unde se vede încă o dată că PSD nu s-a reformat. PSD ne povestește tot felul de lucruri frumoase, am văzut chiar că l-au trimis pe doctorul Rafila să prezinte un program de sănătate, dar pe ei de fapt nu-i interesează deloc aceste lucruri. Pe ei îi interesează să-și vadă interesul lor, al PSD-iștilor. Iar despre ce au discutat, nu știu, însă alegerile vor avea loc pe 6 decembrie.

  • Întrebat despre eficiența criteriilor de introducere a restricțiilor pe plan local în raport cu capacitatea de testare a județelor. Acest sistem pe care l-ați prezentat succint este un sistem care a fost elaborat de experți recunoscuți de la noi și care se bazează pe criterii obiective. Sigur, putem să ne întrebăm cât de perfect este sistemul. Cred că nu există nici un sistem perfect în pandemie, însă, până în momentul de față se vede că aceste criterii au reflectat destul de acurat realitatea din teren. Dar am preluat întrebarea dumneavoastră și o voi da mai departe la grupul de experți. (n.r. - întrebat dacă e de părere că este eficient) Voi da întrebarea mai departe la grupul de experți.

  • Întrebat despre o eventuală restricționare a circulației pe timp de noapte. Da, măsurile care au fost luate au fost discutate și propuse de experți recunoscuți din domeniu. Nu s-a discutat restricționarea circulației pe timp de noapte. Acum, eu personal nu cred că circulația pe timp de noapte răspândește pandemia, ci petrecerile pe timp de noapte - care, după cum știm, au fost interzise. Dar, după orice set de restricții care se introduce, trebuie așteptată reacția sistemului. Nu putem să introducem în fiecare zi restricții noi fără să urmărim ce efect au, fiindcă până la urmă aceste restricții nu sunt un joc politic, aceste restricții se propun de către experți pentru a domoli extinderea pandemiei. Și atunci, după ce se hotărăște un set de restricții, trebuie să așteptăm o perioadă - experții spun cel puțin două săptămâni - să vedem ce efect au aceste restricții. Fiindcă noi nu dorim să distrugem viața oamenilor, noi dorim să luăm fix atâtea măsuri și să impunem atâtea restricții cât sunt necesare pentru a domoli extinderea acestei pandemii. Și după ce avem rezultatele, după un set de restricții, experții le analizează cu mare atenție, cu simțul răspunderii și propun un nou set sau păstrarea setului de restricții.

  • Întrebat despre regulile de protecție sanitară și coronasceptici. Persoane care nu cred în nimic sau nu cred în boli sau nu cred în vaccinuri există peste tot. Nu este un număr mare și e regretabil că nu se lasă convinși de evidențe. Este suficient să ne uităm la ce se întâmplă în spitale, la numărul mare de persoane care ajung la terapie intensivă și, da, regretabil, la numărul mare de decese din cauza acestei boli. Constat că foarte mulți români, majoritatea românilor, respectă normele impuse. Pe mine mă revoltă dacă persoane publice, cum sunt cei din conducerea PSD, care înțeleg foarte bine pericolul, refuză să respecte aceste norme și fac întâlniri în interiorul restaurantelor fără să poarte mască. Așa ceva este revoltător. Și tuturor celor care nu cred în această boală le recomand să se uite un pic la știri să vadă ce se întâmplă în spitale și să întrebe persoane care au avut în familie astfel de cazuri.

  • Întrebat despre o eventuală carantinare a unor zone din Capitală. Nu am auzit această propunere și ca atare nu o comentez.

  • Întrebat despre proiectul privind decontarea tratamentului pe viață pentru victimele de la Colectiv și dacă am învățat ceva în cei cinci ani de la tragedie. Cu siguranță că lucrurile s-au schimbat și am învățat ceva, cel puțin politicienii mai responsabili au învățat ceva de aici. Iar dacă vă referiți la Colectiv, da, într-adevăr vineri se împlinesc cinci ani de la tragedia de la Colectiv și pot să vă spun în premieră că exact vineri, când se împlinesc cinci ani, voi promulga legea despre care ați vorbit, deci, legea care permite extinderea perioadei pentru cei care au avut de suferit.

  • Întrebat despre vaccinul împotriva COVID-19. Da, cu toții sperăm. Așa există semnale, că până la sfârșitul anului sau la începutul anului viitor va exista un vaccin. Sau unii spun chiar că vor exista mai multe tipuri de vaccin. Fapt este că încă nu există un vaccin care are toate autorizațiile necesare, însă informațiile sunt de tipul că este iminentă realizarea unui vaccin. Această formulare - „este iminentă” - ne duce cu gândul spre sfârșitul anului sau începutul anului viitor. Astăzi a declarat Președintele Consiliului European că până la sfârșitul anului sau la începutul anului viitor vor fi disponibile până la patru feluri de vaccin. În aceeași zi, Președinta Comisiei Europene a declarat că înainte de aprilie 2021 nu crede că va fi disponibil un vaccin în cantități relevante. Deci, vedeți, informațiile încă nu sunt foarte certe, dar eu cred că putem să sperăm într-un vaccin în lunile următoare.

  • Întrebat despre alegerile parlamentare și o eventuală propunere de premier făcută de PSD. Această întrebare a mai fost, cred că acum două săptămâni. Pot să vă repet: prima mea opțiune rămâne Ludovic Orban. Iar despre cine va câștiga alegerile, eu cred că alegerile vor fi câștigate de PNL. Dar, sigur, asta este părerea mea și a tuturor sociologilor care fac sondaje. PSD probabil are altă opinie.

  • Întrebat despre posibilitatea de a decreta stare de urgență pentru perioada sărbătorilor de iarnă. Nu am luat în discuție, nu s-a discutat un astfel de demers. Măsurile care au fost luate, restricțiile care sunt în vigoare sunt cele pe care le cunoaștem. Dar, în același timp, eu nu cred că în acest an sărbătorile de iarnă vor fi ca în alți ani. Cu siguranță, vor fi restricții în vigoare, cu siguranță se va putea călători în mult mai puține locuri - de exemplu, în străinătate este foarte dificil de călătorit din cauza multiplelor restricții care există în diferite state. Și cred că anul acesta ne vom întoarce la ce înseamnă sărbătoarea Crăciunului. Este sărbătoarea în și cu familia.

  • Întrebat despre declarația făcută de Patriarhul Daniel și apelul la dialog între Guvern și BOR pe care îl făcuse anterior șeful statului. Da, eu cred în continuare că este nevoie de aprofundarea dialogului între părți și cred că se poate ajunge la o colaborare care, în definitiv, este în interesul românilor, indiferent de religia pe care o practică.

  • Întrebat dacă a fost vreodată acționar la o firmă care a făcut afaceri cu primăria în vremea în care era primar și cazul Virgil Musta. Eu nu am fost niciodată acționar la niciun fel de firmă. (n.r. - despre cazul Virgil Musta) Dacă există o incompatibilitate, atunci ea trebuie găsită și certificată de autoritățile care sunt îndrituite de lege pentru așa ceva. Mai mult, în această fază, nu pot să spun. Dar, dacă dumneavoastră sau publicația la care lucrați aveți anumite probe sau suspiciuni, eu vă încurajez să le dați mai departe.

  • Vă mulțumesc tuturor! Vă doresc, dragi români, multă sănătate!

Citeşte mai multe despre:   Klaus Iohannis,   conferinta de presa