Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Scandalul diplomelor false din Ministerul Românilor de Pretutindeni: Nicolae Brînzea a fost numit director al Institutului Hurmuzachi. În ce controverse a fost implicat acesta (FOTO)

Scandalul diplomelor false din Ministerul Românilor de Pretutindeni: Nicolae Brînzea a fost numit director al Institutului Hurmuzachi. În ce controverse a fost implicat acesta (FOTO)

Un articol de: Sebastian Pricop - 12 Iul 2019, 18:45
Eveniment

Ministerul pentru Romanii de Pretutindeni l-ar fi numit vineri pe Nicolae Brînzea în funcţia de director al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi, a anunţat Iulia Modigo, angajată al Institului, pe Facebook. 

B1.ro a contactat Ministerul pentru Românii de Pretutindeni pentru a confirma informaţia, dar până la publicarea materialului nu a primit un răspuns.

Nicolae Brînzea a fost până recent adjunct al directorului Eugen Tiberiu Popescu, despre care cetăţeanul.net a aratăt că  a reuşit să avanseze în carieră pe baza de diplome de studii ilegale. Mai exact, Eugen Popescu a transformat o diplomă de școală profesională din Canada într-una de studii universitare în România la Universitatea din Oradea. (Detalii AICI)

Despre situaţia din interiorul Institutului Hurmuzachi, Iulia Modigo a mai arătat că, la dorinţa ministrului Natalia Intotero, instituţia a avut nu mai puţin de 3 directori în 6 zile.

"3 directori în 6 zile, așa a vrut Ministerul pentru Românii de Pretutindeni: de vinerea trecută până luni, la 16:30 - un director; de luni, de la 16:30, până vineri, la ora 12:00 - alt director (casnica până la 41 de ani); de vineri, ora 12:00 până când o să vrea Natalia Elena Intotero și alții de peste ea - alt director (cel cu salariul din pix de 17.000 de lei)", a scris Modigo pe Facebook.

Nicolae Brînzea nu a fost ferit la rândul său de scandaluri. Acesta şi-a mărit singur salariul în două etape, ajungând în câteva luni de la 7.418 lei (la 31 iunie 2017), la 17.124 lei (la 1 ianuarie 2018).

Decizia a fost invalidată în 9 aprilie definitiv de către Curtea de Apel Bucureşti după o sesizare făcută chiar de Institutul Hurmuzachi prin Eugen Tiberiu Popescu.

Foto: Facebook/ Nicolae Brînzea

Profitând de o altă perioadă de interimat la conducerea Institutului Eudoxiu Hurmuzachi, pe fondul absenței directorului general pe caz de boală, Nicolae Brînzea i-a concediat atât pe consilierul juridic care instrumentase acțiunile judiciare pentru restabilirea legalității, cât și pe responsabilul cu controlul financiar preventiv propriu, care sesizase majorările salariale în cauză, arată activenews.ro.

De asemenea, sursa menţionată arată că după ce directorul general Eugen Popescu, la revenirea în funcție în iunie 2018, i-a scăzut salariul directorului adjunct, aducându-l în limitele legii, acesta din urmă a întreprins mai multe acțiuni împotriva superiorului său, invocând presupuse nereguli în echivalarea studiilor făcute în străinătate de directorul general.

"Conform ROF-ului cu modificările și completările ulterioare, directorul general poate să delege atribuțiile sale către directorul general adjunct, directori sau către orice altă persoană, în baza deciziei de delegare.

Directorul general a delegat atribuțiile către o anumită persoană din Institut.A doua zi, ministrul pentru românii de pretutindeni a intervenit cu un Ordin peste decizia directorului general, prin care a numit director general altă persoană, mâna dreaptă a directorului adjunct, aflat în concediu medical de aproape 90 de zile, concomitent cu șoferul lui, care în acte e consilier la Institut. În aceeași zi, această persoană a încetat detașările a 5 angajați", na dezvăluit Modiga despre Brînzea, pentru bugetul.ro.

Aceasta îl acuză pe Brînzea că îşi exercită autoritatea prin  șantaj și corupere, telefoane la miezul nopții și promisiuni.

Mulți dintre voi m-ați întrebat ce s-a întâmplat, în detaliu.

Ei bine, de la începutul lui 2016 sunt angajată prin detașare la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni, un loc de muncă unde, pe lângă îndeplinirea sarcinilor profesionale pe măsura pregătirii mele academice, am pus și mult suflet. De ce am pus suflet? Pentru că sarcinile profesionale însemnau grijă față de românii din jurul granițelor, care dispar în tăcere, care se sting sub ochii noștri.

Pe lângă piedicile birocratice întâlnite la fiecare pas, și pe care am reușit să le depășim sau să le îmblânzim, în instituție am descoperit un grup care acționează similar unui grup infracțional organizat, care luptă nu pentru românii din comunitățile istorice românești, ci pentru satisfacerea intereselor proprii, financiare și de parvenire socială.

Am fost concediată prin încheierea detașării, împreună cu majoritatea oamenilor cinstiți din instituție, pentru că ajunsesem să afectăm interese mai mari decât ale acestui biet institut, la nivel de Minister, de Guvern.

Să nu vă imaginați că nu am urmat în acești ani toate căile legale și administrative pentru a opri jaful din instituție. Luni întregi mi-am petrecut relatând nereguli și oferind explicații scrise tuturor, de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni la Corpul de Control al Primului Ministru al României, la Curtea de Conturi și către instanțele judecătorești.

Ca să vă faceți o idee, iată câteva dintre cazurile de încălcare a legii, descoperite de mine și de colegii mei, și semnalate organelor de control:

– proiecte care nu țineau de atribuțiile Institutului, desfășurate în țări ca Israel, doar pentru că directorul adjunct are marele vis de a ajunge ambasador în acest stat;

– mărirea salariului cu de la sine putere al directorului adjunct, de către directorul adjunct, de la 10.880 de lei, pragul maxim admis de lege, la 17.000 de lei;

– plata unor abonamente de telefonie mobilă pentru 13 persoane care nu mai lucrau în Institut de ani de zile;

– deplasări în interes personal cu mașina de serviciu și cu bani de motorină din banul public peste tot în țară;

– recompensarea unor angajați (casierul, șoferul, persoana responsabilă de resurse umane sau cu controlul financiar preventiv) cu "excursii" acolo unde se derulau proiectele (nu în Timoc, Cernăuți sau la Ismail, că acolo nu le plăcea, ci în Spania, Italia, Israel);

– interpretarea eronată a unor Ordine, ca acela care impune ca românii din jurul granițelor să mânânce în proiect de 20 de lei/zi;

– achitarea ilegală a unor taxe, ca cea de participare la Marșul Holocaustului, de 6290 de euro, în vreme ce un preot din Valea Timocului era plătit cu 150 de euro în mână să țină cursuri duminicale de limbă, cultură și spiritualitate română copiilor noștri români din regiune;

– falsificare de acte, fals intelectual etc.

În urma concedierii prin încheierea detașării mă voi adresa în instanța de judecată pentru anularea Ordinului de ministru prin care a fost numită la conducerea Institutului Oriana Miclea, casnică până la 41 de ani, mâna dreaptă a directorului adjunct, întrucât Ordinul a venit peste Decizia directorului general, care delegase atribuțiile sale către o persoană care putea să asigure un management sănătos și responsabil al instituției, un cercetător, sociolog și jurist.

Sunt uluită de influența anumitor medii pe care directorul adjunct al Institutului le accesează, atât la Guvern, cât și la Cotroceni, implicit, pe anumiți reprezentanți ai evreilor originari din România, stabiliți în Israel, pe care acesta i-a păcălit, creându-le falsa impresie că luptă pentru drepturile lor.

Șantaj și corupere, telefoane la miezul nopții și promisiuni: metode prin care pot fi manipulate sau obținute deciziile în statul român.

Este așa în toate instituțiile acestui stat român? Ce putem face? Lăsăm mâinile jos sau ne luptăm cu mafia care ne vrea pe noi reduși la tăcere și pe românii din jurul granițelor dispăruți?", a istorisit ea.
 

Citeşte mai multe despre:   Natalia Intotero,   Nicolae Brinzea,   institutul eudoxiu hurmuzachi
 
 
 
Loading...