Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment De ce pierde România prin exportul de animale vii către Orient: Prețurile în țară sunt de 8 lei/kg, iar în țările arabe ajung la 12 dolari/kg / Totul despre certificatul Halal și criza abatoarelor (FOTO, VIDEO)

De ce pierde România prin exportul de animale vii către Orient: Prețurile în țară sunt de 8 lei/kg, iar în țările arabe ajung la 12 dolari/kg / Totul despre certificatul Halal și criza abatoarelor (FOTO, VIDEO)

Un articol de: Sebastian Pricop - 27 Noi 2019, 13:19
De ce pierde România prin exportul de animale vii către Orient: Prețurile în țară sunt de 8 lei/kg, iar în țările arabe ajung la 12 dolari/kg / Totul despre certificatul Halal și criza abatoarelor (FOTO, VIDEO) Eveniment

Portul Midia a fost martorul duminică a unui incident extrem de neplăcut, după ce Nava Queen Hind, sub pavilion Palau, care avea un echipaj de 22 marinari de naționalitate siriană și care exporta un efectiv de 14.600 de oi ce trebuiau să ajungă în Arabia Saudită, s-a răsturnat.

Această tragedie a readus în discuție subiectul exportului pe care România îl practică către țările din Orient direct de animale vii și nu de carne sau produse de carne. De altfel, și ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a subliniat, marți, că România ar fi mai avantajată economic dacă ar schimba această practică.

"Pentru România ar fi mult mai avantajos din punct de vedere economic să nu mai exportăm animale vii adică subvenții ci să exportăm carne sau produse de carne", a arătat Adrian Oros, în emisiunea "Se întâmplă acum" de pe B1TV. (Detalii AICI)

Câți bani se pierd prin exportul de animale vii

Doar că, precum și în alte domenii, autoritățile române au ales varianta cea mai ușoară, și anume să exporte direct animalele vii în loc să profităm de tradiția și avantajeze țării în acest domeniu pentru a dezvolta o rețea de abatoare pe care să le dezvoltăm tehnologic în așa fel încât să maximizăm profiturilor. De exemplu, prețurile în țară sunt undeva de 8-9 lei/kilogram, în timp ce carnea în țări precum Iordania sau Kuweit se vinde și cu 12 dolari pe kilogram.

De altfel și oile exportate ajung să crească în preț într-un mod ireal față de prețurile cu care sunt exportate.

"Am aflat cu mare stupoare că din România animalele pleacă cu 6 lei pe kilogram în viu și ajung aici să fie vândute în bani românești cam cu 40 de lei pe kilogram. Fermierul român pierde!”, spune Gabriel Păun, reprezentant Animals International.

De altfel, acest principiu se aplică în doar în domeniul agrotehnic sau veterinar, ci în plan larg în România. Este cazul și în industria lemenului unde vindem lemn brut la prețuri derizorii și cumpărăm în schimb mobilă din țări precum Italia sau Suedia, în loc să folosim lemnul din țară pentru a dezvolta industria.

Lipsa de abatoare

Dacă este să revenim la subiectul oilor, fermierii români se lovesc de problema lipsei de abatoare în care să sacrifice animalele pentru a putea exporta apoi direct carne și nu a da animalele vii direct la vânzare. De altfel, fermierii care au încercat să deschidă noi abatoare printr-un program lansat anul trecut s-au trezit că nu au finanțare.

"Abandonăm, că nu avem ce face. Voiam să ne tăiem animalele prin abatorul acesta, să băgăm carnea noastră românească în supermarketuri, să nu se mai aducă de afară”, a afirmat Dumitru Dinulescu, președintele Asociației de Crescători Ovine și Caprine, conform știrileprotv.ro.

"În momentul de față noi nu mai avem bani disponibili aferenți acestei măsuri. Am început aceste discuții cu Comsia Europeană, ca să utilizăm bani europeni pentru finanțarea acestui tip de invesții”, a susținut și Dana Rebega, director general adjunct al Autorității de Management pentru PNDR, pentru sursa menționată.

"În toate țările din UE autoritățile se implică profund în ceea ce înseamnă zootehnie. Și la noi e nevoie de o implicare mai mare”, a arătat și Lucian Popovici, directorul executiv al unui abator.

Imagini DRAMATICE cu o parte din oile care sunt în viață, după mai bine de 48 de ore de agonie pe vaporul din Portul Midia

Exporturile către țările arabe

În loc să investească pentru dezvoltarea industriei, România a ales calea mai ușoară. Astfel, în urma vizitei făcute de premierul Viorica Dăncilă în țările din Golful Persic, în octombrie 2018, s-a convenit ca România să livreze 200.000 de ovine. Acest lucru s-a derulat în ciuda protestelor asociațiilor pentru drepturile animalelor care au arătat în repetate rânduri cruzimea nejustificată care este aplicată prin aceste exporturi. (Detalii AICI)

Ca o consecință a acestei neputințe, România exportă în fiecare an zeci de mii de animale vii. Cele mai multe ajung în Iordania, Libia și Liban. În prima parte a acestui an, țara noastră a încasat pe aceste exporturi 205 milioane de euro, o suma derizorie comparativ cu țările care exportă carne procesată și ambalată.

Evoluția exporturilor prin acest Portul Midia demonstrează cât se poate de grăitor creșterea interesului partenerilor arabi pentru ovinele românești. Astfel, în anul 2009, au fost exportate 10.918 tone; în 2010 - 29.865 tone; în 2011 - 22.457 tone; în 2012 - 49.245 tone; în 2013 - 64.993 tone; în 2014 - 58.690 tone; în 2015 - 48.515 tone; în 2016 - 93.299 tone; în 2017 - 97.738 tone; în 2018 - 70.934 tone. Iar în primele cinci luni din anul 2019 au fost exportați berbecuți în greutate totală de 37.438 tone.

Ce este certificatul Halal și cum se obține

În fața acestor cereri privind sacrificarea animalelor la noi în țară și exportul direct de carne și produse de carne, unul din principalele motive invocate a fost cel privind un refuz al arabilor de a cumpără direct carne pentru că aceasta nu ar avea "certificatul halal". Halal este termenul coranic care înseamnă "permis” sau "legal” din punct de vedere religios.

Certificarea Halal, aplicată sectoarelor alimentare, cosmetice şi farmaceutice, atestă că un produs a fost realizat respectând preceptele Jurisprudenţei Islamice, adică nu conţine nicio componentă „interzisă"  şi nu a intrat în nici un fel, în contact cu tot ceea ce aceasta consideră „impur".

Pentru a îndeplini cerința de "halal", animalele astfel sacrificate nu sunt asomate inițial, așa cum prevăd regulamentele europene, ci li se taie direct jugulara, abatoarele certificate Halal beneficiind de o derogare de la UE pentru această practică.

Doar că obținerea acestui certificat în România nu este un lucru deloc atât de dificil, în mediul online existând destule firme care își oferă serviciile pentru a atesta respectarea acestor "certificate halal", lucru care ar fi și la disponibilitatea fermierilor și abatoarelor.

”Printre avantajele pe care le aduce acest certificat se numără și piața de desfacere sau posibilitatea pe care o oferă această carne să fie vândută. Există și o oarecare diferență între prețuri, undeva la 5-10 eurocenți pentru serviciile Halal. Nu este mult, dar clar că au un avantaj în plus pentru că poți vinde pe piețele arabe unde cei care nu dețin certificatul nu au acces. Firma noastră lucrează cu mai multe state printre care Kuweit, Suedia, Franța, Anglia și, pe plan intern, vindem foarte puțin, în București”, spunea administratorul firmei S.C. Prodincom S.A., Ionel Ruxandari, în 2017, pentru agrointel.ro.

Video will appear shortly. Please disable your ad blocker if you have one.

În plus, Mary-Eugenia Pană, președinte al Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România – ACEBOP România, arăta, în materialul menționat, că abatoarele nu suportă niciun cost suplimentar pentru a beneficia de această tehnică, iar sacrificările sunt făcute de către oameni special instruiți în țările de origine.

”Pentru tăiatul Halal există o anumită procedură, sunt anumiți oameni instruiți în țara lor de origine și vin și fac tăierile personal în abatoarele noastre, costurile nu sunt suportate de abator. Comisiile arabe, chiar dacă avem la facultatea de Medicină Veterinară o secție de specializare pe Halal, nu acceptă decât oamenii instruiți la ei”, arăta Mary Pană

Toată carnea tăiată Halal se etichetează ca atare, iar pentru a o produce cu această procedură de tăiere fără asomare se eliberează o  derogare de la Comisia Europeană pentru toate statele membre care practică tăierea Halal.

”Certificatul pentru o astfel de sacrificare este unul comunitar, nu este un certificat național. Nu orice abator poate beneficia de recunoașterea Halal, ci doar cele agreate de comisiile arabe care vin, verifică sistemele și posibilitatea ca un abator să facă această tăiere sub supravegherea strictă a personalului lor, deci numai partea de tăiere în rest animalele intră pe flux în abator normal. Păsările sunt deplumate, eviscerate, spălate, controlate pentru salmonella deci nu există un risc pentru consumator”, a mai spus Mary Pană.

Pentru standardele Halal nu trebuie folosite recipiente speciale pentru conservare, singura cerință pe care o au cumpărătorii este să nu se amestece carnea Halal cu cea de la animalele sacrificate convențional. Tăierea și tranșarea se face diferențiat fie înainte se sacrifică animalele Halal și după cele după metoda consacrată, fie invers. Costurile suplimentare pe care le implică deținerea unui certificat Halal sunt legate de angajarea unui personal specializat spre exemplu măcelarul care a fost instruit temeinic înainte pentru a respecta procedura întocmai.

În lipsa tuturor acestora, România merge mai departe cu exporturile de animale vii care atrag și protestele asociațiilor privind drepturile animalelor, cât și facilitează producerea de tragedii precum cea din Portul Midia.

Citeşte mai multe despre:   Viorica Dancila,   Gabriel Paun