Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Omul lui Iordache de la OUG 13 și dosarul ”10 august” au ajuns la DIICOT în același timp. Mai pot fi urmăriți jandarmii pentru abuzurile din Piața Victoriei? Procurorii antimafia au nevoie de o lună ca să citească legea
Exclusiv online

Omul lui Iordache de la OUG 13 și dosarul ”10 august” au ajuns la DIICOT în același timp. Mai pot fi urmăriți jandarmii pentru abuzurile din Piața Victoriei? Procurorii antimafia au nevoie de o lună ca să citească legea

Un articol de: RZ - 18 Iul 2019, 14:23
Inquam Photos Eveniment

EXCLUSIV ONLINE // Preluarea dosarului 10 august de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a ridicat serioase semne de întrebare celor care urmăreau cu interes ancheta declanșată de Parchetului Militar în cazul jandarmilor suspectați de abuzuri.  În condițiile în care procurorii militari sunt singurii care pot efectua urmărirea penală în cazul infracțiunilor săvârșite de militari  - jandarmi, în cazul de față -, declinarea către DIICOT a dosarului privind reprimarea în forță a protestelor din 10 august nu oferă garanțiile continuării anchetei. În plus, prezența în cadrul structurii DIICOT, ca procuror șef adjunct, a doamnei Oana Schmidt-Hăineală, secretar de stat in Ministerul Justiției la momentul OUG 13, nu face decât să alimenteze teoria mușamalizării dosarului.

Jandarmii pot fi urmăriți penal doar de procurorii militari sau deloc

La articolul 56, alin. (4) și (5), din Codul de procedură penală, se arată că ”în cazul infracţiunilor săvârşite de militari urmărirea penală se efectuează, în mod obligatoriu, de procurorul militar”, iar ”procurorii militari din cadrul parchetelor militare sau secțiilor militare ale parchetelor efectuează urmărirea penală potrivit competenței parchetului din care fac parte, față de toți participanții la săvârșirea infracțiunilor comise de militari”.

Pornind de la aceste două dispoziții legale, procurorul Alexandra Lăncrăjan și dr. Radu Slăvoiu explică, în articolul ”Aspecte privind competența procurorului militar” (juridice.ro, 2014), că, ”în cazul militarilor, determinarea competenţei în faza de urmărire penală este raportată strict la calitatea persoanei, competenţa în cazul militarilor nefiind distinctă în funcţie de natura infracţiunii (infracţiuni de serviciu şi infracţiuni care nu au legătură cu activitatea profesională a militarului), natura infracţiunii fiind determinantă doar raportat la gradul parchetului militar competent să efectueze urmărirea penală”.

În plus, cei doi juriști explică și de ce militarii trebuie urmăriți penal doar de către procurorii militar:

”Necesitatea efectuării urmăririi penale în cazul militarilor de către un procuror militar are raţiuni de ordin practic, psihologic şi de securitate a informaţiilor, fiind strâns legată şi de celeritatea pe care întregul proces penal trebuie să o aibă în cazul persoanelor cu atribuţii în sistemul de apărare naţională”.

Controversata Schmidt-Hăineală, de la OUG 13, în tripleta care conduce DIICOT

Protestele #Rezist, al căror punct de maximă tensiune a fost atins la mitingul diasporei din 10 august, au fost generate de OUG 13, considerat actul normativ prin care Guvernul Grindeanu încerca să îl exonereze pe Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive prin stabilirea unui prag valoric de 200.000 de lei pentru abuzul în serviciu.

În urma protestelor masive, Guvernul a abrogat OUG 13, iar Florin Iordache, ministrul Justiției și autorul controversatului act normativ, a fost remaniat. Însă, în Ministerul Justiției funcționau la acel moment și doi secretari de stat magistrați, judecătoarea Mariana Moț, ale cărei relații personale cu liderii PSD și ai lumii interlope au fost publicate anterior pe B1.ro, și procuroarea Oana Schmidt-Hăineală, delegată în funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT începând cu data de 1 iulie 2019.

Audiată ca martor în dosarul în care DNA a anchetat adoptarea OUG 13, Oana Schmidt-Hăineală a fost vehiculată în presă drept co-autor al respectivului act normativ. Tot din cauza scandalului generat de adoptarea Ordonanței, fostul procuror general Lazăr a solicitat revocarea sa din funcția de secretar de stat.

Jandarmeria, acuzată la Parchetul Militar, dar victimă pentru DIICOT

În prezent, Schmidt-Hăineala conduce, în calitate de procuror-șef adjunct, alături de procurorul-șef Felix Bănilă și procurorul-șef adjunct Giorgiana Hosu, DIICOT, structura care va investiga protestul #Rezist din 10 august, pornind însă de la sesizările depuse de Jandarmerie împotriva protestatarilor, nu invers.

Astfel, după ce fostul președinte PSD Liviu Dragnea a lansat o serie de acuzații la adresa manifestanților, reclamând o tentativă de lovitură de stat, Jandarmeria Română a formulat o sesizare adresată DIICOT invocând exact aspectele prezenta în comunicatul de presă al Partidului Social Democrat.

"PSD cere instituțiilor statului să investigheze de urgență informațiile de o gravitate excepțională care au apărut în spațiul public cu privire la finanțarea externă a protestelor de stradă și premeditarea acțiunilor violente de la mitingul din 10 august. Cetățenii României, mai ales participanții de bună credință la aceste manifestații, au dreptul să știe întreg adevărul din spatele acestor mișcări de stradă, cine sunt autorii manipulărilor și intoxicărilor publice, cine a plătit și cu ce scop real s-a urmărit provocarea unei reacții emoționale împotriva instituțiilor statului român si a ordinii constituționale", se arată în comunicatul de presa al PSD din 11 septembrie 2018.

Imediat, Jandarmeria a sesizat DIICOT pentru articolul 397 alineatul 2 din Codul penal, secțiunea Infracțiuni contra securității statului, semnalând ”întreprinderea de acțiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârșite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat”.

Cele 4 zile în care s-a schimbat istoria Dosarului ”10 august

Intercalând povestea declinării competenței Parchetului Militar cu transferul doamnei secretar de stat la DIICOT, descoperim următoarea cronologie:

Pe 11 iunie, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a luat decizia delegării doamnei Schmidt-Hăineala în funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT pentru o perioadă de 6 luni.

Pe 26 iunie, purtătorul de cuvânt al DIICOT, procurorul Mihaela Porime, confirma că Dosarul 10 august ”a fost cerut pentru studiu în original” de la Parchetul Militar.

Pe 28 iunie, ”procurorii din cadrul Secției parchetelor militare au decis, prin ordonanţa nr. 18/P/2018, din data de 28.06.2019, declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în vederea continuării cercetărilor cu privire la organizarea, conducerea și modul de intervenție al forțelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanților care au participat la protestul din data de 10 august 2018, desfășurat în Piața Victoriei din municipiul București”, așa cum se arată în comunicatul de presă emis de instituție.

Pe 1 iulie, doamna Oana Schmidt-Hăineală își preia oficial funcția în conducerea DIICOT pentru următoarele 6 luni.

Declinarea competenței către DIICOT, salvarea jandarmilor?

Așa cum am precizat anterior, Codul de procedură penală stabilește în mod explicit cine are competența în cazul urmăririi penale a militarilor. Peste 800 de persoane au depus plângeri penale împotriva angajaților Jandarmeriei Române, iar procurorii Secției parchetelor militare au decis începerea urmăririi penale împotriva șefilor instituției din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, coloneii Ionuţ Sindile şi Sebastian Cucoş, dar și a maiorului Laurenţiu Cazan, comandantul operaţiunii din Piaţa Victoriei. La momentul declinării competenței către DIICOT, ancheta împotriva celor trei ofițeri care au primit statutul de suspect în 21 septembrie 2018 era în plină desfășurare, iar procurorii militari deciseseră, în mai a.c., extinderea urmăririi penale in rem pentru complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participație improprie la purtare abuzivă.

”Mai multe acțiuni sunt suspectate a se circumscrie unor acte menite să determine şi să justifice necesitatea unei acţiuni de restabilire a ordinii publice şi să ajute la crearea aparenţei unei acţiuni legale de intervenţie în forţă a unităţilor de jandarmi pentru evacuarea protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei din mun. Bucureşti”, arăta Parchetul Militar într-un comunicat de presă.

DIICOT, pe de altă parte, își construise dosarul pornind de la sesizarea Jandarmeriei, o sesizarea identică pe fond cu acuzațiile formulate de Liviu Dragnea și lansate de PSD printr-un comunicat de presă.

De la o ”cerere de studiu” s-a luat decizia declinării competenței, iar scepticii se întreabă cum vor putea, legal, procurorii antimafia să ancheteze militari din cadrul Jandarmeriei, în condițiile în care atribuțiile lor vizează mai degrabă presupusele fapte ”comise” de protestatari si anume ”schimbarea ordinii constituționale”.

Tehnic, DIICOT poate invoca Art. 11 (1) din OUG 78/2016 care reglementează competența sa, indiferent de calitatea persoanei, în cazul formării unui grup infracțional organizat, așa cum este el definit de Art. 367 (6) din Codul Penal:

”Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni”.

Desigur, există trei ofițeri de jandarmerie – Sindile, Cucoș și Cazan – care ar justifica numeric încadrarea într-un grup infracțional, însă până la stabilirea organizării în vederea comiterii uneia dintre faptele prevăzute de același articol 11 (1) la literele a) – c) (omor, trafic de persoane, furt, lipsire de libertate etc.), adică infracțiuni specifice grupărilor interlope, procurorii DIICOT vor avea dificultăți în a explica preluarea dosarului.

Apoi, mai mulți specialiști contactați de B1.ro susțin că nu ar trebui să ne surprindă dacă, la un moment dat, DIICOT își va declina competența în cazul acestui dosar, stabilind că nu are competența efectuării urmării penale împotriva militarilor.

Procurorii Secției parchetelor militare și-au declinat competența după 10 luni, în urma unei ”cereri de studiu”. DIICOT o poate face mult mai târziu, îndeajuns de târziu pentru a elimina riscurile politice inclusiv pentru decidenții civili. În fond, dosarele delicate cu un subiect similar momentului 10 august – Revoluția și Mineriada – au demonstrat puterea tergiversării.

DIICOT are nevoie de o lună întreagă ca să-și citească legea de funcționare

Contactați de reporterii B1.ro, reprezentanții DIICOT au refuzat să indice cadrul legal care le permite efectuarea urmării penale în cazul celor trei ofițeri de Jandarmerie, arătând că purtătorul de cuvânt al instituției este în concediu și nimeni altcineva nu este autorizat să comunice cu presa. În plus, în cazul cererii scrise de acces la informații publice depuse în baza Legii 544/2001, prin care jurnaliștii B1.ro solicitau aceeași informație, reprezentanții DIICOT au invocat în mod suspect termenul maximal de 30 de zile în care pot răspunde.

Legea 544/2001 privind liberul acces la informații publice stabilește, la Art. 7, următoarele obligații pentru instituțiile statului:

”Autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării. În cazul în care durata necesara pentru identificarea și difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile”.

Deducem astfel că, pentru DIICOT, indicarea unor articole din legea sa de funcționare reprezintă o solicitare cu grad ridicat de dificultate pentru care sunt necesare 30 de zile de așteptare. Precizăm că solicitarea B1.ro a fost depusă pe 3 iulie, iar parchetul antimafia nu a transmis nicio comunicare până în prezent, după termenul de 10 zile, așa cum obligă prevederile legale.

Citeşte mai multe despre:   diicot,   10 august,   parchetul militar,   oana schmidt haineala
 
 
 
Loading...