Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Parchetul General lămurește controversele din dosarul Revoluției: Procedura de sesizare a preşedintelui pentru urmărirea penală, aplicabilă în acest caz

Parchetul General lămurește controversele din dosarul Revoluției: Procedura de sesizare a preşedintelui pentru urmărirea penală, aplicabilă în acest caz

Un articol de: - 13 Apr 2018, 23:51
Eveniment

Parchetul General a transmis vineri că procedura de sesizare a preşedintelui României pentru încuviinţarea urmăririi penale este aplicabilă în dosarul Revoluţiei, deși faptele săvârşite sunt anterioare adoptării Constituţiei din 1991, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Public.

Aceste precizări vin în contextul în care reprezentanţii Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 au transmis, vineri, că ”preşedintele României a fost expus ridiculizării, neavând de ce să admită cererea de urmărire penală solicitată de procurorul general (...) întrucât un principiu de drept binecunoscut statuează că legea dispune numai pentru viitor (cu excepţia legii penale mai favorabile), enunţ prezent şi în articolul 15, aliniat 2 al Constituţiei”.

Astfel, Parchetul General transmite că potrivit ”dispozițiilor art.109 alin. 2 din Constituția României, art. 12 din Legea nr. 115/1999 privind respnsabilitatea ministerială, republicată și art. 2941 Cod procedură penală, doar Președintele României are dreptul să autorizeze efectuarea urmăririi penale a foștilor membrii al Guvernului României. În vederea edificării cu privire la natura juridică a Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN) și a caracterului juridic al actelor emise de acest organism, s-au solicitat opiniile principalelor facultăți de drept din țară (Cluj – Napoca, București și Iași). Aceste instituții de învățământ superior au concluzionat, fără echivoc, faptul că ”deși cadrul legal de funcționare al CFSN a fost definitiv conturat abia în data de 27.12.1989, prin Decretul-Lege nr. 2, din punct de vedere faptic CFSN a acționat în perioada 22-27.12.1989 ca un veritabil Guvern, învestit prin susținerea populară existentă la momentul respectiv”.

Cu toate că faptele ce formează obiectul dosarului au fost săvârşite anterior adoptării Constituției României din 1991 (revizuită în anul 2003) și intrării în vigoare a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, ce reglementează procedura de urmat în cazul atragerii răspunderii penale a membrilor Guvernului și având în vedere că normele de procedură sunt de strictă interpretare și imediată aplicare, procedura judiciară de sesizare a Președintelui României pentru a cere urmărirea penală a unui fost membru al Guvernului este aplicabilă și în prezenta cauză”, se arată în comunicatul Ministerului Public. 

”Altfel, prin Decizia nr. 93 din 16 iunie 1999, Curtea Constituțională a statuat că în privința mandatului de membru al Guvernului, Constituția nu a instituit imunitatea, ci o altă măsură de protecție, și anume condiționarea dreptului de a cere urmărirea lui penală pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției. Această măsură de ocrotire a interesului public subzistă și după încetarea mandatului membrilor Guvernului, așa încât este evident că, în privința infracțiunilor comise în exercițiul funcției, punerea sub urmărire penală a foștilor membrii ai Guvernului trebuie să se realizeze cu respectarea acelorași norme procedurale.

Prin Decizia nr. 665 din 05.07.2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 alin. 2 și 3 din Legea nr. 115/1999, privind responsabilitatea ministerială, republicată, Curtea Constituțională a României a decis că ”exceptarea foștilor membri ai Guvernului de la procedura specială, derogatorie prevăzută pentru membrii Guvernului, potrivit unui criteriu aleatoriu, stabilit în funcție de momentul declanșării procedurii în timpul mandatului sau după încetarea acestuia, constituie o încălcare a principiului egalității de tratament consacrat de art. 16 alin. 1 din Constituție”.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Penală, prin sentința nr. 818 din 17.12.2007 pronunțată în dosarul nr. 7202/2007, a constatat că în ceea ce-l privește pe un fost ministru de interne, nu a fost îndeplinită procedura specială instituită de Legea nr. 115/1999, deși acesta a fost trimis în judecată pentru fapte săvârșite în legătură cu exercitarea funcției, comise în cursul anului 1990”, se mai arată în comunicatul citat. 
 

Citeşte mai multe despre:   Parchetul General