Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Predictibilitatea legislativă - o condiție esențială a implementării tehnologiei 5G

Predictibilitatea legislativă - o condiție esențială a implementării tehnologiei 5G

Un articol de: B1.ro - 30 Oct 2020, 11:08
Predictibilitatea legislativă - o condiție esențială a implementării tehnologiei 5G Eveniment

Nu este nicio surpriză că în contextul prezent, mai mult decât oricând, transformarea digitală, accelerată de pandemia Covid19, este în prim-planul inițiativelor mai multor autorități publice. "A cincea generație" de sisteme de telecomunicații, sau 5G, este considerată un pilon spre această transformare, iar la nivelul Uniunii Europene este avută în vedere ca un element de o deosebită importanță, care va sta la baza economiei digitale și a societății în următorul deceniu.

Oportunitățile aduse de dezvoltarea rețelelor 5G în sectoarele de producție, sănătate, energie, industria auto, media și divertisment au fost discutate îndelung, inclusiv în mai multe documente pregătite în baza Parteneriatului Public-Privat privind tehnologia 5G. concretizat de Comisia Europeană încă din 2013.

Totuși, "cu o putere mare vine și o mare responsabilitate", iar rețeaua descentralizată de componente hardware și software care formează baza tehnologiei 5G și miliardele de dispozitive care urmează a fi conectate prezintă unele amenințări de securitate, inclusiv o mai mare expunere și mai multe puncte de intrare potențiale pentru atacuri cibernetice, care trebuie avute în vedere și îndepărtate.

Comisia Europeană a susținut în ianuarie 2020 setul comun de instrumente privind măsurile de atenuare agreate de statele membre ale Uniunii Europene pentru adresarea riscurilor de securitate legate de lansarea 5G (5G Toolbox), iar statele membre se află în prezent în stadii diferite de implementare a acestor măsuri de securitate.

România nu face excepție, unul dintre pașii în acest demers fiind publicarea la 4 august 2020 de către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii si Comunicațiilor a proiectului de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G ("Proiectul de Lege").

În contextul dezbaterii publice în legătură cu Proiectul de Lege, precum și în cadrul discuțiilor publice organizate de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor în data de 24 august 2020, am transmis (împreună cu alți consultanți activi în piața de telecom) observații pe text și am evidențiat câteva aspecte unde Proiectul de Lege are nevoie de îmbunătățiri pentru asigurarea clarității textelor de lege, pentru evitarea unor critici de neconstituționalitate și pentru asigurarea unei analize de impact asupra mediului de afaceri și asupra continuității operaționale a rețelelor de telecomunicații în considerarea investițiilor semnificative necesare pentru dezvoltarea tehnologiei 5G în România. Chiar dacă între timp o versiune actualizată a Proiectului de Lege a fost pregătită, există încă aspecte care necesită clarificări și dezvoltări.

În prezent, Proiectul de Lege a fost trimis spre avizare Consiliului Economic și Social, ca parte a procesului legislativ, împreună cu avizul Ministerului Justiției. Nu este o surpriză că Ministerul Justiției identifică aceleași aspecte ce necesită îmbunătățire, care se referă în principal la următoarele:

  • Lipsa clarității și predictibilității, care ar reprezenta o încălcare a art. 1, alin. (3) și (5) din Constituția României

Astfel, criteriile menționate în art. 5 din Proiectul de Lege pentru analizarea riscurilor asociate cu anumiți furnizori de echipamente sunt vagi, nu conțin criterii calitative pe baza cărora CSAT ar putea refuza autorizarea anumitor furnizori și nu permit furnizorilor de tehnologii, echipamente și software să aibă o înțelegere clară, precisă și predictibilă a condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească pentru a obține autorizare potrivit Proiectului de Lege. Asemenea condiții se referă, de exemplu, la (i) controlul unui guvern străin asupra producătorului în lipsa unui sistem juridic independent, (ii) absența unei structuri transparente a acționariatului producătorului, (iii) lipsa unui istoric de conduită corporativă etică a producătorului, iar în lipsa unor criterii clare, concrete și obiective în baza cărora aceste condiții să fie analizate, imprevizibilitatea rămâne o problemă.

Același raționament se aplică și condițiilor pentru retragerea autorizațiilor anterior acordate furnizorilor de echipamente de telecomunicații.A început să-și renveze casa, dar după ce a dărâmat un perete a încremenit. Ce a găsit acolo, i-a șocat pe toți (FOTO)

În acest context, în observațiile pe marginea Proiectului de Lege, Ministerul Justiției menționează ca "enumerarea unor principii generale cuprinse într-un document de poziție de natură politică nu este de natură să asigure claritatea normei". De asemenea, Ministerul Justiției mai menționează că 5G Toolbox "recomandă statelor membre să stabilească un cadru legal cu criterii clare, luând in considerare factorii de risc identificați în paragraful 2.37 din Evaluarea coordonată a riscurilor la nivelul EU (tehnici și non-tehnici) coroborat cu informațiile specifice din fiecare țară".

  •  Lipsa unei analize de impact

Din perspectiva regulilor de tehnică legislativă și poate ca o consecință a punctului menționat mai sus, Proiectului de Lege îi lipsește o analiză de impact asupra mediului de afaceri. În plus, așa cum a arătat și Ministerul Justiției în avizul aferent, având în vedere că măsurile impuse prin Proiectul de Lege ar putea avea un impact asupra concurenței pe piața relevantă, Consiliul Concurenței ar trebui să emită un punct de vedere în această materie. Aceeași problemă pare să fi fost ridicată și de Asociația Operatorilor Mobili din România, care au arătat că Proiectul de Lege este probabil să genereze costuri semnificative pentru operatorii de telecomunicații, iar aceste costuri sunt dificil de prevăzut în absența unor elemente clare și predictibile în conținutul legii.

  • Lipsa unei analize cu privire la compatibilitatea cu legislația Uniunii Europene

Ministerul Justiției menționează că este de competența Ministerului Afacerilor Externe analiza compatibilității soluțiilor regăsite în Proiectul de Lege cu libera circulație a bunurilor prevăzută în Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și cu ansamblul legislației Uniunii Europene, precum și cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene ("CJUE"). În același sens, în observațiile făcute de noi în cadrul procedurii de consultare publică cu privire la Proiectul de Lege, ne-am referit la asigurarea conformității, între altele, cu Directiva (UE) 2018/1972 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice și cu condițiile prevăzute în cauza C-236/01 Monsanto, potrivit cărora orice măsură de protecție nu ar trebui să se bazeze pe un risc pur ipotetic și nici pe simple presupuneri, care nu sunt confirmate din punct de vedere științific.

Cu privire la următoarele etape ale procesului legislativ, după ce toate avizele cerute de lege vor fi obținute de la autoritățile relevante, cum e cazul avizului Consiliului Economic și Social, Proiectul de Lege urmează a fi adoptat de Guvern și ulterior înregistrat la Parlament. Ulterior, Proiectul de Lege va urma procedura legislativă parlamentară, ce ar putea implica modificări aduse de membrii Parlamentului înainte ca Proiectul de Lege să fie adoptat și promulgat.

Ne exprimăm speranța că în cadrul procedurilor legislative și înaintea intrării în vigoare dispozițiile Proiectului de Lege vor fi modificate pentru a se asigura conformitatea cu dispozițiile constituționale și cu prevederile acordurilor internaționale la care România este parte, respectiv pentru a se găsi echilibrul corespunzător între asigurarea securității comunicațiilor electronice și predictibilitatea de care jucătorii de pe piață au nevoie pentru dezvoltarea rețelelor 5G, cu scopul final de a permite persoanelor fizice și companiilor să culeagă beneficiile sociale și economice aferente acestor tehnologii.

Autori: Radu Ropotă, Counsel, și Simona Neagu, Counsel, Clifford Chance Badea