Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările B1.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Ştiri Eveniment Prof. Mircea Coșea: ”relocalizarea prin scoaterea Chinei din majoritatea lanţurilor valorice nu este susţinută de realitatea şi de logica economică

Prof. Mircea Coșea: ”relocalizarea prin scoaterea Chinei din majoritatea lanţurilor valorice nu este susţinută de realitatea şi de logica economică

Un articol de: - 24 Sep 2020, 13:05
Prof. Mircea Coșea: ”relocalizarea prin scoaterea Chinei din majoritatea lanţurilor valorice nu este susţinută de realitatea şi de logica economică Eveniment

Disputa comercială dintre Statele Unite și China, dar și efectele crizei provocate de pandemia cu noul coronavirus au adus în atenția publică, subiectul delocalizării unor importante lanțuri valorice din țările dezvoltate spre cele mai puțin dezvoltate, fiind vizată în special China.

S-a pus astfel în ultima perioadă din ce în ce mai activ posibilitatea relocalizării investițiilor de pe piața chineză. Profesorul Mircea Coșea opinează însă într-un recent editorial că ”decizia politică de relocalizare prin scoaterea Chinei din majoritatea lanţurilor valorice nu este susţinută de realitatea şi de logica economică”.

Astfel, el subliniază că în doar două decenii, China a ajuns de la statutul de ”fabrica lumii” la cel de centru nervos al globalizării. Conform analizei sale, în ultimii 20 de ani PIB-ul Chinei a crescut de patru ori, țara deține aproximativ 20% din bogăția lumii și are circa 30% din producția industrială mondială. Totodată, China se află în centrul valoric al industriei auto, domină producția de textile, cea a componentelor electronice, 70% din cea de smartphone-uri și 80% din producția de jucării.

Conform profesorului Mircea Coșea, ”ponderea foarte mare, în multe cazuri covârșitoare a contribuției industriei chineze la lanțurile valorice, limitează posibilitățile de rupere a acestor lanțuri prin relocalizare, nu numai datorită costurilor enorme pe care le-ar implica, dar și prin incapacitatea obținerii pe termen scurt a unui grad de calificare a personalului din zonele relocate comparabil cu cel deja existent în industria chineză. În consecință, industria relocalizată ar avea un grad de competitivitate mult inferior, generând pierderi de profit și o ridicare generală a costurilor pe piețele occidentale”.

El subliniază de altfel că ”la aproape nouă luni de la declanşarea pandemiei, decizia politică luată de către guvernele majorităţii ţărilor dezvoltate de a relocaliza elemente ale lanţurilor valorice din China nu are un corespondent relevant în practica relaţiilor economice dintre aceste ţări şi China. Practic, conform statisticii (L’INSEE-France), nici 1% din capitalul delocalizat nu a fost relocalizat”.

Profesorul Mircea Coșea concluzionează că ”chiar dacă există o decizie politică de relocalizare, cel puțin deocamdată, se cere multă prudență în considerarea relocalizărilor din China ca pe o șansă a reconstrucției economiei occidentale”.